Echilibrul Ecologic

Report
Echilibrul Ecologic
Echilibrul ecologic, de obicei același lucru cu echilibrul natural,
reprezintă starea în care se află un ecosistem natural în care
lantul trofic este corect echilibrat. Existența echilibrului
ecologic a fost constatată empiric încă din trecut, dar analizată
și fundamentată teoretic în sec. XX, ca urmare a distrugerilor
provocate de intervențiile umane în lanțul trofic și de
dezvoltarea unei științe a echilibrului natural al viului, ecologie.
Ca urmare a dezechilibru ecologic provocat de țările
industrializate atât pe teritoriul lor cât și pe teritoriul altor
state s-a putut constata că natura nu dispune întotdeauna de
mijloace pentru refacerea echilibrului ecologic, în foarte multe
situații fiind necesară intervenția recuperatoare a omului.
lucru
Echilibrul ecologic, de obicei același
cu
echilibrul natural reprezintă starea în care se af lă un
ecosistem natural în care lantul trofic este corect
echilibrat.
Incalzirea globala
 Cresterea temperaturii medii in anii 1995 - 2005 față de
media anilor 1940 - 1980.
 Evoluția temperaturilor medii anuale și a mediilor pe cinci
ani în epoca industrializării.
 Încălzirea globală este fenomenul de creștere continuă a
temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în
imediata apropiere a solului, precum și a apei oceanelor,
constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele
decenii.
 Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeței
Pământului a crescut în ultimul secol cu 0,74 ±0,18 °C.[1]
Fenomene extreme
Incalzirea globala ce este?
Ce este efectul de sera?
Cauzele
Stratul de ozon ce este si unde e pozitionat
Siun sidle de tornade inundatii si alunecari de
teren
Incalzirea globala este fenomenul de crestere a
temperaturilor medii inregistrate ale atmosferei in
imediata apropiere a solului, precum si a oceanelor.
Fenomenul de incalzire globala a inceput sa ingrijoreze
dupa anii '60, in urma dezvoltarii industriale masive si
a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera care
sunt considerate in mare masura responsabile de acest
fenomen.


Stratul de ozon sau ozonosfera este zona
stratosferei terestre care este alcătuită în mare
parte din ozon. Acest strat conține 90% din ozonul
care se găsește în atmosferă și absoarbe 97%-99%
din radiațiile ultraviolete de frecvență înaltă.
Stratul de ozon se întinde de la circa 15 km la
aproximativ 40 km altitudine.
Ozonul face parte dintre gazele care compun
atmosfera : el ia naștere din oxigen, prin reacții
fotochimice provocate de radiațiile solare.
Pământul este înconjurat de un strat de ozon situat
la o altitudine foarte mare.
 Stratul de ozon sau ozonosfera este zona stratosferei terestre care
este alcătuită în mare parte din ozon. Acest strat conține 90% din
ozonul care se găsește în atmosferă și absoarbe 97%-99% din radiațiile
ultraviolete de frecvență înaltă. Stratul de ozon se întinde de la circa 15
km la aproximativ 40 km altitudine.
 Ozonul face parte dintre gazele care compun atmosfera : el ia naștere
din oxigen, prin reacții fotochimice provocate de radiațiile solare.
Pământul este înconjurat de un strat de ozon situat la o altitudine
foarte mare. Acest strat filtrează aproximativ două treimi din razele
ultraviolete (UV) emise de Soare. Dacă toate razele ar ajunge pe
Pământ, ar fi dăunătoare vieții de pe planetă. Stratul de ozon este situat
în stratosferă, întinzându-se de la 15 la 50 de km, fiind însă cel mai
concentrat la 20-25 km.




Efectul de seră este procesul de încălzire a unei planete din
cauza radiației reflectate de aceasta, care, în condițiile
prezenței unor gaze cu efect de seră în atmosferă, o parte
semnificativă a radiației va fi reflectată înapoi spre suprafață.
Acest fenomen a fost descoperit de Joseph Fourier în 1824.
Termenul de „efect de seră” este folosit cel mai adesea în
vorbirea curentă pentru a evidenția contribuția unor anumite
gaze emise natural sau artificial la încălzirea atmosferei
terestre prin modificarea permeabilității atmosferei la
radiațiile solare reflectate de suprafața terestră.
În cazul atmosferei Pământului, efectul de seră a fost
responsabil de încălzirea suficientă a acesteia pentru a
permite dezvoltarea plantelor așa cum le cunoaștem noi azi.
 Efectul principal al SFEREI este dat de o
 mul?ime de discuri de apã aflate la aceea?i
 distan?ã de corpul central colector. Acest tip
 de duzã produce particule fine de apã ce
 ajutã la purificarea ?i rãcirea aerului în
 spa?iul în care este montatã. SFERA in sine
 constituie un element de arhitectura urbana
 chiar si atunci cand nu este in functiune.
 Cutremure, vulcani, avalanse. Toate acestea sunt
catastrofe naturale produse de forte ale pamantului,
cu care omenirea trebuie sa se lupte.
Cutremure
Pe langa faptul ca influenteaza climatul, cutremurele
distrug cladiri si devasteaza orase. Geologii considera
ca nivelul in permanenta crestere al apei marilor va
avea implicatii multiple, care s-ar putea dovedi chiar
mai grave decat fenomenele meteorologice extreme.
Greutatea suplimentara a milioane de kilometri cubi
de apa risca sa aplice o presiune prea mare in punctele
slabe ale scoartei Pamantului, denumita stiintific
"litosfera".
 Incalzirea globala este fenomenul de crestere a
temperaturilor medii inregistrate ale atmosferei in
imediata apropiere a solului, precum si a oceanelor.
Fenomenul de incalzire globala a inceput sa ingrijoreze
dupa anii '60, in urma dezvoltarii industriale masive si
a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera care
sunt considerate in mare masura responsabile de acest
fenomen.
 Seceta
 Vulcanii
 Avalansele
 Principala cauza a secetei este cantitatea insuficienta
de ploaie, pe o perioada indelungata de timp. Lipsa
ploii poate fi provocata de traseele pe care circula
curentii de aer la nivel mondial, dar si de interventii
ale omului.
 Prin vulcan se înțelege atât formația geologică de formă
conică formată prin eruptia lavelor, cenușelor și gazelor
dintr-un focar cu topituri magmatice situate în
adâncime cât și deschizătura din scoarța terestră care
emite rocă topită sau parțial topită (lava), cenușă și gaze
 Cand ninge, zapada depusa ingheata si
formeaza mai multe straturi succesive.
Avalansele se produc cand aceste straturi se
desprind si se deplaseaza separat.
Unde se produc: In regiunile muntoase din
intreaga lume
Numar de aparitii pe an: Pana la l million
Viteza: 30 – 160 km/h
Viteza maxima: 400 km/h
Victime: Aproximativ 100 morti pe an
 Inundația înseamnă acoperirea temporară cu
apă a unui teren care nu este acoperit în mod
obișnuit cu apă
 Pentru prevenirea inundațiilor se construiesc
diguri, baraje ș.a. Inundațiile (numite irigații)
pot fi provocate și în mod voit pentru a iriga
terenurile agricole
INUNDATII




Inundația înseamnă acoperirea temporară cu apă a unui
teren care nu este acoperit în mod obișnuit cu apă.
Cauza inundațiilor este revărsarea peste maluri a apelor
curgătoare sau a lacurilor.
Inundațiile pot avea loc în timpul viiturilor, în urma ploilor
torențiale, topirii bruște a zăpezilor etc. Uneori, inundațiile au
loc la gura râurilor de câmpie, în urma acțiunii vânturilor
care bat dinspre mare, a cutremurelor de pământ submarine
etc.
Pentru prevenirea inundațiilor se construiesc diguri, baraje
ș.a. Inundațiile (numite irigații) pot fi provocate și în mod voit
pentru a iriga terenurile agricole. Tot intenționat se provoacă
inundații în amonte de baraje, pentru a construi lacuri de
acumulare.
 Alunecările de teren sunt o categorie de fenomene
naturale de risc, ce definesc procesul de deplasare,
mișcarea propriu-zisă a rocilor sau depozitelor de pe
versanți, cât și forma de relief rezultată.
Alunecari de teren
 Alunecările de teren sunt o categorie de fenomene naturale de risc,









ce definesc procesul de deplasare, mișcarea propriu-zisă a rocilor sau
depozitelor de pe versanți, cât și forma de relief rezultată.
Procesul de alunecare include trei faze:
faza pregătitoare, de alunecare lentă, incipientă (procese anteprag);
alunecarea propriu-zisă (trecerea peste pragul geomorfologic);
stabilizarea naturală (echilibrarea, procese postprag)
În cazul unor procese clasice, tipice, forma de relief se definește prin:
râpa de desprindere,
corpul alunecării,
fruntea alunecării și
suprafața de alunecare

Tornada este o perturbatie atmosferica violenta, de
dimensiuni reduse, cu un caracter turbionar, sub aspectul
unei coloane inguste care se roteste foarte repede sau al
unei palnii intoarse care atinge nivelul solului.
Atunci cand un curent de aer rece intalneste o masa umeda
de aer cald iau nastere niste nori negri enormi (numiti
cumulonimbus).
Acesti nori genereaza o furtuna cu tunete, in care urca aerul
mai cald, creand un curent puternic. In partea superioara a
furtunii, vanturi puternice incep sa se invarta tot mai rapid,
formand un vartej. Vartejul se roteste in spirale din ce in ce
mai stranse, marindu-si viteza si inaltandu-se spre nori dupa
care coboara si loveste pamantul cu violenta.
Uraganul


Uraganul Katrina a fost un uragan care s-a format pe 23
august 2005, în timpul sezonului de uragane din Atlantic
din acel an și care a cauzat distrugeri masive în Statele
Unite ale Americii, pe coasta Golfului Mexic
S-a format deasupra Insulelor Bahamas și a traversat
sudul Floridei cu o putere moderată, doar de categoria I
pe scara Saffir-Simpson, cauzând câteva pierderi de
vieți omenești și inundații, după care a căpătat putere
brusc, deasupra Golfului Mexic și devenind unul dintre
cele mai puternice uragane înregistrate vreodată pe
mare. Furtuna a slăbit înainte de a sosi a doua și a treia
oară la țărm, atingând categoria 3 pe scara SaffirSimpson în dimineața zilei de 29 august în sud-estul
statului Louisiana, respectiv la limita dintre statele
Louisiana și Mississippi.

similar documents