ghetarii

Report
1.Definitia ghetarilor
2.Formarea ghetarilor
3.Tipuri de ghetari
4.Caracteristicile ghetarilor
5.Topirea ghetarilor
6.Scufundarea ghetarilor
7.Procese si forme de relief glaciare
Gheţarii reprezintă volume de gheaţă
însemnate aflate la latitudini mari
(polare) sau în munţi la altitudini
ridicate, acolo unde temperaturile
pozitive se produc rar şi nu determină
topirea lor, iar precipitaţiile dominant
solide le asigură creşterea masei.
Formarea ghetarilor
 Ghetarii se formeaza în regiuni unde ninge tot
timpul anului si masa mare de zapada rezultata nu
se poate topi. Prin acumularea unei cantitati
suficient de mare de zapada, se produce un fenomen
de transformare sau metamorfozare a acesteia.
Zapada proaspat cazuta este afânata cu cristale
mici de gheata si goluri mici de aer, dar straturile
mai profunde sunt comprimate de greutatea
straturilor superficiale de zapada.
 Gheţarii se pot grupa după criterii diferite:
 -mediul în care se află în - gheţari pe continente şi




gheţari marini
-zona climatică în care există - gheţari polari,
subpolari, din regiunile temperate, calde etc.
-formă şi dinamică - gheţari montani şi gheţari de
calotă
1.Ghetari montani
2.Ghetari de calota
 Sunt cantonaţi în bazinele de recepţie, pe văile şi uneori pe
 platourile aflate în munţii foarte înalţi indiferent de latitudine. În
funcţie de condiţiile climatice care reglează alimentarea şi ablaţia,
gheţarii au formă, dimensiuni, o dinamică variată prin care rezultă
o multitudine de forme de relief.
 Din aceasta categorie fac parte :






-Gheţarii alpini (de vale).
-Gheţarii de circ.
-Gheţarii de tip himalayan
-Gheţarii de tip kilimandjaro (în stea)
-Gheţarii de piemont (alaschian)
-Gheţarii de platou (norvegian)
 . Sunt cei mai extinşi acoperind suprafeţe
continentale foarte mari sub forma unor
platoşe de gheaţă cu grosimi de la câteva sute
de metri la peste 4000 m. Sunt separate patru
tipuri.
 Din aceasta categorie fac parte :
 -Gheţarul antarctic
 -Gheţarul groenlandez
 -Gheţarul islandez
 -Gheţarul de tip Spitzbergen
Caracteristicile
ghetarilor
 Gheaţa pură a unui gheţar fără incluziuni este alcătuită din straturi subţiri de câţiva
centimetri de gheaţă transparentă. Când cristalele de gheaţă nu-şi schimbă poziţia un
timp îndelungat, gheţarul îşi păstrează structura grăunţoasă iniţială. În cazul lacurilor
glaciare, care încă mai conţin porţiuni din gheţari care le-au dat naştere, cristalele de
gheaţă sunt mai lungi. Densitatea gheţarilor poate atinge valori până la 0,918 g/cm³,
la incluziuni mai numeroase de aer având o densitate mai mică. Pentru comparaţie
densitatea pulberii de zăpadă este numai de 0,918 g/cm³.
Prin greutatea proprie va fi intens comprimată, reducându-se golurile cu aer din
gheaţă, datorită acestui proces vor cu excepţia culorii albastre fi toate spectrele de
culoare a luminii albe absorbite, şi va fi reflectată numai culoarea albastră,
determinând culoarea gheţarului.
Fiecare gheţar are o zonă de alimentare acolo unde se acumulează gheaţa, de unde
se va deplasa sub formă de limba gheţarului spre văi mai adânci cu o temperatură a
aerului mai ridicată unde se topeşte, această zonă fiind numită poarta gheţarului, iar
torentul de apă provenit din topire gheţii este numit laptele gheţarului.
In zonele polare gheţarii sunt în alte condiţii climatice, aici gheţarii se întind până la
ţărmul mării unde i-au nştere iceberguri prin ruperea şi luarea de curenţii marini
Topirea ghetarilor
 Numeroşi gheţari din Groenlanda se topesc într-un ritm
mai mult sau mai puţin rapid şi nici măcar un acord
ambiţios la summitul despre climă de la Copenhaga din
decembrie nu va putea stopa această evoluţie. Am putea
spera doar la reducerea emisiilor de CO2, care să limiteze
cât de cât dezastrul”, declara, pe 9 iulie, Shfaqat Abbas
Khan, expert în studierea gheţarilor din Groenlanda la
institutul spaţial din Danemarca, cu ocazia prezentării unui
studiu amplu despre topirea gheţarilor.
 Potrivit acelui studiu, accelerarea topirii gheţarilor ar
putea duce la creşterea nivelului oceanelor mult peste
estimările ONU, care au prognozat o mărire cu 18-59 cm a
acestora până în 2100.
 Gheţarii din Groenlanda şi-au încetinit procesul de topire,
deşi încălzirea globală continuă, potrivit unui nou studiu.
Groenlanda este acoperită de o crustă de gheaţă suficient
de mare pentru a ridica nivelul apei de pe planetă cu 6,6
metri, dacă gheţurile s-ar topi. Chiar dacă lumea se
încălzeşte în continuare, majoritatea gheţii rămâne pe
insulă, pentru moment.
 Dar din 2000 până acum, oamenii de ştiinţă au urmărit cu
îngrijorare marginile sale – gheţari imenşi care se întind de
la munţi până la fiorduri – ce au alunecat în ocean din ce în
ce mai repede.
 Gheţarii reprezintă un însemnat agent modelator al
scoarţei terestre. Masa de gheaţă încărcată cu grohotişuri,
praf etc. se deplasează cu viteze diferite în funcţie de
mărimea pantei, grosime. Ea exercită trei procese eroziunea asupra suprafeţei cu care intră în contact,
transportul gheţii şi a materialelor cu care se încarcă şi
acumularea materialelor în diferite sectoare unde gheţarul
se degradează. Importanţa celor trei procese în unele
situaţii a fost exagerată (gheţarii aveau un rol în evoluţia
reliefului la fel ca şi apele curgătoare), alteori minimalizată
(gheţarii acoperă un relief preexistent conservându-i
caracteristicile). În realitate, gheţarii se instalează pe un
paleorelief, îl modelează schimbând multe din
caracteristicile sale şi creează forme de relief care îi
aparţin.
 Andreica Mariana
 Ile Bogdan
 Iurovici Bianca
 Lupisca Adriana
 Rus Larisa

similar documents