motorul cu abur

Report
La mașina sa inventată în 1769, aburul trecea într-o cameră
separată pentru condensare. Deoarece cilindrul nu era încalzit și
răcit alternativ, pirderile de căldură ale mașinii erau relativ
scăzute. De asemenea, mașina lui Watt era mai rapidă. Aceste
soluții și diversele îmbunătățiri concepute de Watt au făcut ca
mașina cu aburi să poată fi folosită într-o gamă largă de aplicații.
În perioada victoriana, locomotive cu
abur puternice revoluționaseră deja
călătoria pe uscat. Mașinile cu abur au
făcut posibile și tipărirea ziarelor, torsul
și țesutul textilelor și acționarea
mașinilor de spălat în „spălătoriile cu
aburi”. Mașinile cu abur puneau în
mișcare caruselele, iar unii fermieri
foloseau energia aburului pentru a ara
pămîntul. Antreprenorii de curățătorii
aveau aspiratoare cu abur, și la cele
mai bune frizerii din orașe existau chiar
și perii pentru masarea capului
acționate cu abur.
Invenţiile tehnice de la
sfârąitul secolului al XVIII-lea au apărut
mai ales din necesitatea unei mai bune
organizări a activităţii productive din
diferite domenii ale economiei. Anglia,
cea mai dezvoltată ţară a epocii, a fost
spaţiul în care descoperirile tehnice au
fost aplicate pentru prima dată în
practică, determinând un avânt fără
precedent al industriei. Prima ramură
economică în care au fost aplicate noile
invenţii a fost industria textilă
manufacturieră engleză. Suveica
zburătoare a lui John Kay, maąina
hidraulică de tors a lui Arkwright,
războiului de ţesut mecanic inventat de
Cartwright au permis sporirea ąi
diversificarea producţiei
Prima cale
ferată industrială pentru transportul cu
aburi a fost construită în Anglia în 1812,
air George Stephenson a construit
prima locomotivă cu aburi propriu-zisă,
pentru transportul pe căi ferate. În 1825,
la inaugurarea căii ferate StoktonDarlington,
locomotiva condusă de Pagina 18
Stephenson, Locomotion Nr 1, a atins
viteza de 19 km/oră, transportând 450
de pasageri. Locomotiva lui Stephenson,
The Rocket, cu o viteză de 47 km/oră, a
inaugurat calea ferată LiverpoolManchester
(prima cale ferată propriuzisă) în 1830 ąi, odată
cu aceasta, un
mijloc de transport revoluţionar pentru
epoca sa.
Căile ferate s-au răspândit
apoi în Europa si în SUA, în statele
capabile să susţină financiar
construirea
lor. Totodată, trenul ca mijloc de
transport a stârnit vii controverse, o
admiraţie fără margini la unii, o
ostilitate evidentă la alţii, a devenit
subiect de conversaţie, de opere de
artă
ąi de literature.
Deși timpul motorului cu abur a trecut de mult, se pare că o renaștere al
acestuia nu este exclusă.
La însărcinarea firmei Volkswagen AG, la sfârșitul anilor 90, firmă IAV GmbH
a dezvoltat un astfel de „motor cu abur” modern. Arderea externă produce
gaze de ardere cu toxicitate extrem de scăzută. Aburul este introdus în
cantitatea necesară prin injectoare similare cu cele ale motorului Diesel. La
sfîrșitul anului 2000 firmă Enginion a dezvoltat prototipul „SteamCell” cu
ZEE (engleză Zero Emission Engine - „emisiune zero”). Aceast motor
lucrează în doi timpi, fără lubrefianți, părțile componente fiind fabricate
dintr-un material superior pe bază de carbon.
George Stephenson este
considerat inventatorul
primei locomotive cu
abur, în accepția actuală,
adica destinată numai
căilor ferate și nu altor
tipuri de drumuri.
Blücher, locomotiva construită de George
Stephenson în 1814
George Stephenson (1781 - 1848) realizează în 1814
locomotiva Blücher cu simplă aderență ale cărei
prime probe au fost efectuate în acelasi an, la 25
iulie. Locomotiva era asemănătoare celor utilizate de
Blenkinshop, însă fără cremalieră. La 27 iulie 1814,
Blücher remorchează pe o distanță de 6 km, un tonaj
de 30 tf. La 6 martie 1815, G. Stephenson și Ralph
Dodds (1792 - 1874) pun in circulație, pe liniile minei
Killingworth, o a doua locomotivă la care transmisia
prin angrenaje era înlocuită cu o transmisie prin lanț.
Un an mai târziu, în 1816, G. Stephenson și William
Losch (1770 - 1861) au brevetat o locomotivă al cărei
cazan se sprijinea pe resoarte cu abur. Astfel de
locomotive au fost utilizate în mai multe mine
engleze.

similar documents