APM VL-STAREA MEDIULUI-2013

Report
STAREA MEDIULUI IN
JUDEŢUL VÂLCEA

Raportul de stare a
mediului întocmit anual
de către Agenţia pentru
Protecţia Mediului Vâlcea
are ca scop informarea
autorităţilor şi publicului
asupra calităţii factorilor
de mediu, în maniera
principiului transparenţei
prin liberul acces la
informaţii al populaţiei.
DOMENII DE ACTIVITATE
ALE APM VALCEA
1)Monitorizarea principalilor factori de mediu : aer,
sol ,apa, pe următoarele domenii: calitatea aerului,
schimbări climatice, arii protejate, contaminarea
solului, apă , deşeuri ,substanţe chimice
periculoase, instalaţii mari de ardere, IPPC
2)Autorizarea activităţilor cu impact asupra mediului
(emitere de avize, acorduri, autorizatii)
3)Implementare la nivel local a legislaţiei şi a
politicilor de mediu
STAREA MEDIULUI IN JUDEŢUL VÂLCEA

Scopul monitorizarii stării mediului în judeţ are
la bază îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă la toate
nivelurile, asigurarea unei dezvoltări durabile în
condiţii de compatibilitate a schimbului de date, în
vederea integrării strategiilor şi programelor de
dezvoltare socio-economică a judeţului cu
măsurile destinate prevenirii deteriorării şi
degradării mediului, utilizării raţionale a resurselor
naturale, refacerii şi ameliorării calităţii mediului şi
vieţii, în vederea atingerii obiectivului general al
dezvoltării durabile.
STAREA MEDIULUI IN
JUDEŢUL VÂLCEA


Un mediu sănătos este esenţial pentru asigurarea
prosperităţii şi calităţii vieţii .
Daunele şi costurile produse de poluare şi
schimbările climatice fiind considerabile, Agenţia
pentru Protecţia Mediului Vâlcea promovează
conceptul de decuplare a impactului şi degradării
mediului de creşterea economică prin respectarea
ecoeficienţei şi standardelor ridicate de protecţia
mediului, crearea de noi pieţe şi oportunităţi de
afaceri.
STAREA MEDIULUI IN
JUDEŢUL VÂLCEA


Realizarea monitorizării calităţii factorilor de
mediu se desfăşoară în cadrul legal, stabilit prin
transpunerea cerinţelor din Directivele Europene
şi prin implementarea, respectarea şi însuşirea
acestora la nivel naţional, local şi regăsite în
Capitolul 22 – Protecţia mediului înconjurător
Suplimentar particularizarea se face la
specificitatea problemelor de mediu ale judeţului
Valcea , cuprinse în Planul Local de Acţiune
pentru Mediu.
MONITORIZAREA CALITĂŢII
AERULUI
Monitorizarea calităţii
aerului la nivelul
judeţul Vâlcea se
efectuează în principal
prin intermediul celor
două staţii automate
VL1 şi VL2 care fac
parte din Reţeaua
Naţională de
Monitorizare a Calităţii
Aerului :

- VL1
– staţie de fond urban,
amplasată la Grădina Zoologică
Rm. Vâlcearaza
cu raza ariei de
reprezentativitate de 1-5 km;

- VL2 – staţie industrială,
amplasată pe platforma chimică
Rm. Vâlcea.
raza ariei de reprezentativitate
este de 100m-1km;

Transmiterea datelor se face on
line
Statii automate de monitorizare
calitate aer
Poluanţii atmosferici monitorizaţi








Poluanţii atmosferici monitorizaţi, luaţi în considerare în
evaluarea calităţii aerului înconjurător sunt în conformitate
cu cerinţele impuse prin Legea nr.104/2011 “Legea privind
calitatea aerului înconjurător” si anume:
monoxid de azot (NO)
dioxid de azot (NO2)
oxizi de azot (NOx)
dioxid de sulf (SO2)
monoxid de carbon (CO)
ozon (O3)
BTX (benzen, toluen o-xilen, p-xilen, m-xilen,etilbenzen)
pulberi în suspensie cu diametrul < 2.5 µm - (PM2.5)
determinate atât prin metoda automată ( nefelometric) cât
şi prin cea gravimetrică.
MONITORIZAREA CALITĂŢII
AERULUI
Pentru evaluarea pulberilor sedimentabile s-au
amenajat următoarele puncte de prelevare, in
zone cu impact din acest punct de vedere :
 Statia VL1,
Statia VL2,
 Rm. Valcea,
Vlădesti,
 Stolniceni,
Băbeni
 Govora si
Ocnele Mari.
MONITORIZAREA CALITĂŢII
AERULUI – Indicator PM 10


În perioada 1 ianuarie –30 aprilie 2013 indicatorul
de calitate care a înregistrat depăşiri a fost cel al
pulberilor în suspensie cu diametrul mai mic de 10
microni (PM 10 ) .
La staţia VL 1 au fost în total 27 depăşiri (25,7%
din numărul total efectuate),valoarea medie a
depăşirilor fiind de 70,8 µg/m3 ,faţă de valoarea
limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane de
50 µg/m3, dar nu s-a depasit limita admisa prin
legislatie.

Particulele în suspensie
provin cu preponderenţă
din arderea cărbunelui la
termocentrala SC CET
Govora SA pentru
asigurarea apei calde
menajere şi căldurii
populației municipiului
Rm. Vâlcea în sistem
centralizat pe timpul iernii,
dar şi din traficul rutier.
00012 J
0034 JJaan
0056 JJaann 220
0078 JJaann 22001211353791
1190 JJaann 220011223575793911
1112 JJaann 220011223579579311
1134 JJaann 220011223579579311
1165 JJaann 220011223579579311
1187 JJaann 220011223579579311
n 1257
222091 JJJaaann 222000112123579933579111
2223 JJaann 2200112125793357911
2245 JJaann 2200112125793579311
2267 JJaann 2200121213579357911
2389 JJaann 220011225357937911
30 Jan 201122355791
000211 FJJaaannn 22200011227935793579111
12357
0043 F
Feeenbb 2220001122357993579111
000657 F
Feebb 22001212135793357911
F
257
0189 F
Feeebbb 222000112129357935793111
1101 F
Feebb 22001212793557911
1123 F
Feebb 22002121233579357911
1145 F
Feebb 2200121357979511
1167 F
Feebb 2200212135335797911
1289 F
Feebb 22002121573579911
2201 F
Feebb 2200212135793793511
2232 F
Feebb 22002121579357911
2254 F
Feebb 2200212135793793511
276 F
F
257
2
Feeebbb 222000112121935793579111
000128 M
F
eb 2021213579351
0034 M
Maaabrr 2220001121279357935791311
0056 M
Maarr 2200112123357979511
0078 M
Maarr 22001223357957911
1190 M
Maarr 220011223355797911
1112 M
Maarr 220011223357579911
1143 M
Maarr 220011223357957911
1165 M
Maarr 220011223357957911
M
125
112879 M
Maaarrr 222000112233379579579111
2201 M
Maarr 220011122357957911
2223 M
Maarr 22001121233579579113
2245 M
Maarr 22001223357957911
2267 M
Maarr 220011223357957911
2389 M
Maarr 220011223355797911
3001 M
Maarr 220011223375579911
0012 M
Aaprr 2200111222335795757911
0034 A
Apprr 220011223395757911
0056 A
Apprr 220011223935757911
0087 A
Apprr 220011229357357911
1109 A
Apprr 220011229357357911
A
0 9
111213 A
Appprrr 2220011122235793579571311
1145 A
Apprr 2200121213357995711
1167 A
Apprr 2200112213535799711
1289 A
Apprr 220011223573579911
2201 A
Apprr 220011223573579911
2223 A
Apprr 220011229357357911
2245 A
Apprr 22001122935357911
2267 A
Apprr 2200112279357357911
2398 A
Apprr 220011229357357911
000120MA
Apprr 22001129357911
0034 M
Maaayyr 222000111222357935795791313
0056 M
Maayy 2200121213579579311
0087 M
Maayy 220012123357957911
1109 M
Maayy 220011223573579911
111213 M
Maayy 220011223579357911
M
1
1145 M
Maaayyy 222000111222357935793579111
1167 M
Maayy 220011223579357911
1289 M
Maayy 220011223579357911
2201 M
Maayy 22001122357935791
2223 M
Maayy 2200112123579579311
2245 M
Maayy 2200112235795793113
2267 M
Maayy 2200121213357979511
2398 M
Maayy 220011223535797911
310 M
Maayy 220011223573579911
M
ayy 2200112235797935111
20011223579357911
1221357979351
31
MONITORIZAREA CALITĂŢII
AERULUI
120,0
Channel: PM2.5grv (ug/m3), period: 01 Jan 2013-31 May 2013 - Validate data
100,0
80,0
60,0
40,0
20,0
0,0
VL-1 -
001
0023 JJa
0045 JJaann 2
000768 JJJaaannn 2220001123579
1190 JJaann 2200112235793579111
1112 JJaann 22001122357935791
1143 JJaann 220011223579579113
111657 JJJaaannn 2220001112227353579357991111
1289 JJaann 22001122357935791
2201 JJaann 220011223579357911
222324 JJJaaannn 222000111222335793579579111
2256 JJaann 220011223579357911
2278 JJaann 220011223579357911
3309 JJaann 220012129357579311
000121 FJJaaannn 222000111222935735793579111
1
0034 F
Feeenbb 22200011122235797935357911
000657 F
Feebb 220012123579579311
F
0189 F
Feeebbb 2220002121217353579357991111
1101 F
Feebb 220021213579357911
1132 F
Feebb 22001212357935791
111546 F
Feebb 220021213357957911
F
1178 F
Feeebbb 2220002121213579357935791111
2290 F
Feebb 22001212935735791
222213 F
Feebb 220021213579579311
F
2245 F
Feeebbb 22200021121219357357935791111
2267 F
Feebb 22002121357935791
F
000128 M
Feebb 220012123579579311
0034 M
Maaabrr 2220002121213573579357991111
0056 M
Maarr 220012213579357911
0087 M
Maarr 22001122335795791
M
111091 M
Maaarrr 2220001112223335795795791111
1123 M
Maarr 220011223357957911
1154 M
Maarr 22001122339575791
111768 M
Maarr 220012123357957911
M
2290 M
Maaarrr 2220001112223339575795791111
2212 M
Maarr 22001122337955791
222435 M
Maarr 220011223579579311
M
2267 M
Maaarrr 2220001112223337557957991111
2389 M
Maarr 220011223357957911
3010 M
Maarr 22001122335795791
000213 M
Aaprr 2200112233579579111
A
0045 A
Appprrr 2220001112122333579579579111
0067 A
Apprr 220011223935757911
0189 A
Apprr 22001223579579311
111102 A
Apprr 22001122935735791
A
1134 A
Appprrr 222000111222357979353579111
1156 A
Apprr 2200112235795793111
112879 A
Apprr 220011227353579911
A
2201 A
Appprrr 2220001112122357935793579111
2223 A
Apprr 220011223579357911
222546 A
Apprr 2200122335795791
A
2278 A
Appprrr 22200011121223579357935791111
003190 A
Aprr 2200122935735791
A
0023 M
Maappyrr 222000112122935735795793111
0045 M
Maayy 220011223579357911
000768 M
Maayy 22001122735357911
M
9
1190 M
Maaayyy 222000111222735357957993111
1112 M
Maayy 220011223579357911
1143 M
Maayy 220011223579357911
111657 M
1
Maayy 22001223579357911
M
1289 M
Maaayyy 222000111222335793579579111
2201 M
Maayy 220011223579357911
222324 M
Maayy 220011223579357911
M
2256 M
Maaayyy 222000112122357935795793111
2278 M
Maayy 220011223579357911
330091 M
Maayy 22001122357357911
M
01M
ay 2012957931
000324 JJJuuanyy 2220001112223573579357991111
0056 JJuunn 22001122357935791
0078 JJuunn 220011223579357911
111091 JJJuuunnn 222000111222335793579579111
1123 JJuunn 220011223579357911
4 JJuunn 220011223579357911
unn 220012129357579311
20011229357357911
121235793579111
3
MONITORIZAREA CALITĂŢII
AERULUI

120,0
Channel: SO2 (ug/m3), period: 01 Jan 2013-14 Jun 2013 - Validate data
100,0
80,0
60,0
40,0
20,0
0,0
-20,0
VL-1 -

Dioxidul de sulf este un gaz
incolor cu miros ascutit.
Principala sursă de dioxid de
sulf este arderea combustibililor
fosili pentru incălzirea
locuintelor, generarea de
energie electrică si arderea
carburantilor utilizati pentru
autovehicule. Dioxidul de sulf
poate afecta sistemul respirator,
functiile plămanilor si provoacă
iritatii ale ochilor;
In urma monitorizarii continue
al acestui parametru se observa
mentinerea lui in limitele
admise, valoarea admisa fiind
de 350 micrograme/m3
01
03 Ja
05 Jan 2
07 Jan 201
09 Jan 2013
11 Jan 2013
13 Jan 2013
1 J n 0 3
157 Jaan 220113
19 Jan 2013
21 Jan 2013
23 Jan 2013
25 Jan 2013
27 Jan 2013
29 Jan 2013
3 J n 0 3
021 Jaan 220113
04 Fen 2013
06 Feb 2013
08 Feb 2013
10 Feb 2013
12 Feb 2013
1 F b 0 3
146 Feeb 220113
18 Feb 2013
20 Feb 2013
22 Feb 2013
24 Feb 2013
26 Feb 2013
2 F b
3
08 Feb 2013
024 Meab 2200113
06 Mar 2 013
08 Mar 201 3
10 Mar 2013
12 Mar 2013
14 Mar 2013
16 Mar 2013
1 M 0 3
280 Maarr 220113
22 Mar 2013
24 Mar 2013
26 Mar 2013
28 Mar 2013
30 Mar 2013
01 Mar 2013
0 A r 0 3
035 Appr 220113
07 Apr 2013
09 Apr 2013
11 Apr 2013
13 Apr 2013
15 Apr 2013
17 Apr 2013
1 A r 0 3
291 Appr 220113
23 Apr 2013
25 Apr 2013
27 Apr 2013
3
029 Apr 201
013 MAaprr 2001133
05 May 2013
07 May 2013
09 May 2013
11 May 2013
13 May 2013
15 May 2013
1 M 2
179 Maayy 2001133
21 May 2013
23 May 2013
25 May 2013
27 May 2013
29 May 2013
31 May 2013
02May 22013
0 J y 0 3
046 Juun 220113
08 Jun 2013
10 Jun 2013
12 Jun 2013
14 Jun 2013
Jun 2013
n 2013
013
3
MONITORIZAREA CALITĂŢII
AERULUI

3,0
Channel: CO (mg/m3), period: 01 Jan 2013-14 Jun 2013 - Validate data
2,5
2,0
1,5
1,0
0,5

0,0
VL-1 -
Monoxidul de carbon este un
gaz incolor, inodor, iritant care
provine de la vehicule,
incendiile forestiere sau
domestice, diverselor procese de
fabricatie care folosesc
combustibili fosili, cărbune sau
lemne. Monoxidul de carbon
este un gaz care poate reduce
capacitatea organismului de a
furniza oxigen la tesuturi si
organe
In urma monitorizarii continue
al acestui parametru se observa
mentinerea lui in limitele
admise , adica 10
micrograme/m3
MONITORIZAREA CALITĂŢII
AERULUI

Oxizii de azot sunt un grup de
gaze foarte reactive, emise de
arderea de combustibili de la
vehicule si instalatii industriale,
in special dioxidul de azot. De
asemenea, oxizii de azot si
dioxid de sulf reactionează cu
alte substante din aer formand
acizi care dau caracterul acid al
precipitatiilor sau formand
smogul. Nivelul determinărilor
acestor poluanti de către statiile
de calitate a aerului nu au
inregistrat depăsiri peste
valoarea limită conform OM
592/2002;, aceasta fiind 200
micrograme/m3
Channel: NO2 (ug/m3), period: 01 Jan 2013-14 Jun 2013 - Validate data
40,0
35,0
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
33333333333333
13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 1301 01 01 01 01 01 01 01 01 01 01 01 01 01 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13 13
20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
b
b
b
b b b b b b b b b b b ar ar ar ar ar ar ar ar ar ar ar ar ar ar ar pr pr pr pr pr pr pr pr pr pr pr pr pr pr pr y y y y y y y y y y y y y y y y n n n n n n n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
n
Ja Ja Ja Ja Ja Ja Ja Ja Ja Ja Ja Ja Ja Ja Ja Ja Fe Fe Fe Fe Fe Fe Fe Fe Fe Fe Fe Fe Fe FeM M M M M M M M M M M M M M M A A A A A A A A A A A A A A A MaMaMaMaMaMaMaMaMaMaMaMaMaMaMaMa Ju Ju Ju Ju Ju Ju Ju
135791357913579
01 03 05 07 09 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 3102 04 06 08 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 01 03 05 07 09 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31 02 04 06 08 10 12 14
VL-1 -
VL-2 -
Indicii generali de calitate ai aerului

Indicii generali de calitate ai aerului sunt stabiliţi
pe baza măsurătorilor în timp real inregistrati
prin analizoarele automate din dotarea statiilor si
sunt afişate sub forma indicelui general de
calitate a aerului pe panoul amplasat în zona
centrală a municipiului Ramnicu- Valcea
(facultatea Spiru Haret ), dar pot fi consultate şi
pe site-ul www.calitateaer.ro
Buletin informativ de calitate aer
Monitorizarea evolutiei indicelui de
calitate la statia de monitorizare VL1
variatia indicilor de calitate a aerului la statia automata Vl 1(fond urban) in lunile ianuarie, februarie, martie si aprilie comparativ
in anii 2012 si 2013
valoare indice de
calitate aer
6
5
4
anul 2012
3
anul 2013
2
1
0
1 6 11 16 21 26 31 36 41 46 51 56 61 66 71 76 81 86 91 96 101 106 111 116 121
lunile ianuarie, februarie, martie si aprilie
Monitorizarea evolutiei indicelui de
calitate la statia de monitorizare VL2
variatia indicilor de calitate a aerului la statia automata Vl 2(fond urban) in lunile ianuarie, februarie, martie si aprilie
comparativ in anii 2012 si 2013
6
5
4
anul 2012
3
valoare indice de calitate aer
2
1
0
1 6 11 16 21 26 31 36 41 46 51 56 61 66 71 76 81 86 91 96 101 106 111 116
lunile ianuarie, februarie, martie si aprilie
anul 2013
MONITORIZAREA CALITĂŢII
APELOR UZATE



Monitorizarea calitătii apelor se face de către mai multe
institutii, ce au atributii in acest sens, în conformitate cu
prevederile HG nr. 352/2005 privind modificarea şi
completarea HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme
privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor
uzate. Astfel:
apele de suprafată si apele subterane sunt supravegheate de
către A.N. "Apele Romane", Directia Apelor Olt prin
Sistemul de exploatare si gospodărire a apelor (SGA)
Valcea;
apele uzate sunt monitorizate de A.N. "Apele Romane",
Directia Apelor Olt si A.P.M Valcea;
apele potabile (din surse de suprafată si subterane) sunt
monitorizate de Directia de Sănătate Publică Valcea.
MONITORIZAREA CALITĂŢII
APELOR UZATE
Principalele surse de poluare din judeţ cu impact
major pentru reţeaua hidrografică sunt:
 S.C.Oltchim S.A.
 Uzinele Sodice Govora
 Efluenţii staţiilor de epurare orăşeneşti :Staţie
epurare Apavil, Staţie epurare Olăneşti, Staţie epurare
Govora, Staţie epurare Băbeni, Staţie epurare Avicarvil,
ferma Frânceşti

La sursele de ape uzate sus menţionate sunt
monitorizaţi indicatorii de calitate prevăzuţi în
autorizaţiile de gospodărire a apelor şi în
autorizaţiile de mediu
MONITORIZAREA
RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI


În urma determinărilor înregistrate până la acest
moment de către staţia automată de
monitorizare a debitului de doză gamma
absorbită, se poate aprecia că la noi în judeţ nu
există niciun motiv de îngrijorare privind
radioactivitatea din aer.
Sistemul de măsurare înregistrează valori
oarecum constante, cu valori cuprinse între 0,1 –
0,15 microSyvers/h.
MONITORIZAREA NIVELULUI
DE ZGOMOT AMBIANT



Principala sursă de poluare fonică în municipiul şi
judeţul Vâlcea care afectează viaţa oamenilor este
zgomotul rezultat din circulaţia rutieră .
Monitorizarile din trafic au fost efectuate conform
legislatiei în vigoare: pe timp de zi, în orele de vârf
ale activităţilor urbane şi în momente de
intensitate medie a traficului
Administratia publica locala a realizat harti de
zgomot pentru Municipiul Ramnicu Valcea ,ce pot
fi vizualizate pe site-ul acesteia, urmand ca pe baza
acestora, pana la 18 iulie 2013 sa se realizeze si
Planul de actiuni impuse de cartarea zgomotului
Avize, acorduri, autorizatii emise


Solicitările privind avizarea/autorizarea obiectivelor
economice ale căror instalaţii/activităţi pot avea un
potenţial impact semnificativ sau un impact semnificativ
asupra mediului s-au soluţionat prin consultări în cadrul
Comisiei de Analiză Tehnică (CAT), Comitetelor Special
Constituie (CSC) şi în cadrul dezbaterilor publice, iar
emiterea actelor de reglementare s-a realizat în
conformitate cu prevederile legislaţiei de mediu.
Situaţia actelor de reglementare, emise in perioada ian.mai 2012 , comparativ cu lunile ian.-mai al anului 2013 din
aceeasi perioada , este prezentata mai jos:
Monitorizarea starii mediului prin autorizatiile emise1.
Indicator: emitere autorizatii/autorizatii integrate de mediu
conform cu cerintele legislatiei privind protectia mediului

Emitere
autorizatii/autorizatii
integrate de mediu
40
35
30
25
20
15
10
5
0
ianuarie
2012
2013
martie
mai
2. Indicator: evaluarea initiala a documentatiilor de
solicitare in vederea respectarii legislatiei in vigoare

300
250
200
2012
150
2013
100
50
0
ianuarie
martie
mai
Evaluare initiala a
documentatiilor de
solicitare
3. Indicator: emitere decizii etapa de
incadrare in procedura EIA/EA a
proiectelor solicitate


Emitere decizii etapa de
incadrare in procedura
EIA/EA
50 in anul 2013 fata de
100 in anul 2012
25
20
15
2012
10
2013
5
0
ianuarie
martie
mai
POLUĂRI ACCIDENTALE



Poluarile accidentale monitorizate de APM Valcea au fost doua la numar si sau finalizat in termenul solicitat.
- 18.02.2013, 09,00, S.C. PETROM S.A. - Sector 06 Băbeni, Linia de
pompare de Φ 4’’ dintre Parcul Stoileşti şi Parcul 2 Tătărani, jud. Vâlcea Pe
linia de pompare de Φ 4’’ dintre Parcul Stoileţti şi Parcul Tătărani, s-a corodat
conducta, fapt ce a dus la pierderea a cca. 30l de titei, în rigola DJ 678 H
Stoileşti - Galicea. S-a oprit pomparea. S-a montat sarniera.S-a recuperat
întreaga cantitate de produs petrolier.S-a acţionat cu material absorbant.
- 06.03.2013,08,00, S.C. OLTCHIM S.A. - Camera de Amestec unde sunt
deversate apele reziduale de pe platforma industriala în râul Olt. Cauza
incidentului se datorează faptului ca în ziua de 05.03.2013 au fost efectuate
lucrări de curăţenie, prin spălare în cuva de retenţie a parcului de rezervoare
de reziduuri organice lichide, datorită unei fisurări în conducta din canalizarea
chimică, ce face legătura între cuva de retenţie şi basa de ape organice. Probe
recoltate de S.G.A. şi S.C. OLTCHIM S.A. S-a împraştiat material absorbant
şi s-au montat baraje plutitoare absorbante în vederea reţinerii irizaţiilor de
produs organic.
Poluarea Industriala
In judetul Valcea sursele locale de poluare sunt:
 - platforma Chimică Oltchim Rm. Valcea, SC CET Govora SA, SC Uzinele
Sodice Govora SA;
 - depozitul de zgură si cenusă al CET Govora;
 - centrele urbane ale CET Govora;
 - exploatările de cărbune de suprafată de la Berbesti – Alunu;
 - exploatarea de calcar de la Bistrita;
 - traficul rutier.
 Agentii economici sunt monitorizati de APM Valcea prin statiile automate
detinute si prin analiza automonitorizarilor transmise impuse prin autorizatia
de mediu, in vederea mentinerii calitatii mediului inconjurator
 Realizarea masurilor impuse in autorizatiile de mediu conform Planului de
actiuni, privind modernizarile/imbunatatirile aduse fluxului tehnologic
specific fiecarui agent economic ,in vederea reducerii poluarii mediului, se
monitorizeaza si verifica, in urma raportarilor continue, transmise Agentiei
pentru Protectia Mediului Valcea.
Programul “Casa Verde” – persoane
fizice
Programul „CASA VERDE” – persoane fizice s-a derulat
prin Agenţiile judeţene pentru Protecţia Mediului şi
Administraţia Fondulului de Mediu, incepand cu 1.07.2010.
 Finantarea nerambursabila din fondul provenit din taxa pe
poluare acorda persoanelor fizice care doresc “sisteme de
incalzire din surse regenerabile” o suma fixa in functie de
proiectul pentru care opteaza, respectiv:
-pentru instalarea de panouri solare – 6000 lei,
-pentru instalarea unei pompe de caldura – 8000 lei
-pentru instalarea unei centrale termice pe peleti, brichete,
tocatura lemnoasa si orice resturi si deseuri agricole,
forestiere – 6000 lei.

Programul “Casa Verde” – persoane
fizice



Pentru judetul Valcea plafonul alocat in 2010
permitea obtinerea unui numar de 394 de
finantari.
In anul 2011 s-a lansat o noua sesiune de finantare
dar s-a alocat un plafon mai mic fata de 2010
În cadrul sesiunii 2011 s-au înscris un număr de
676 de cereri de finantare au fost aprobate
275(inclusiv contestatiile) -mai sunt un numar de
aproximativ 400 de cereri de finantare in asteptare.
MANAGEMENTUL
DEŞEURILOR






Implementarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor genereaza
schimbări semnificative ale practicilor curente de gestionare a
deşeurilor.
În ceea ce priveşte deşeurile menajere şi cele asimilate cu acestea din
comerţ, industrie şi instituţii, se pot aprecia următoarele aspecte:
- amenajarea Staţiilor de transfer pentru zonele populate situate la
distanţă mare de depozit contribuie la optimizarea costurilor de
transport
- extinderea colectării deşeurilor în zona rurală conduce la reabilitarea
terenurilor afectate de depozitarea necontrolată a deşeurilor şi ridica
standardul serviciilor în zona rurală
- noi reglementări şi cerinţe cu privire la colectare, sortare, valorificare
şi eliminare pentru diferite categorii de deşeuri conduc la schimbarea
obiceiurilor de colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie în parte,
necesitând implicarea populaţiei
- implicarea activă a prestatorilor de servicii conduce la ameliorarea
standardelor serviciului de salubrizare prin creşterea responsabilităţii
angajaţilor, dar şi la echilibrarea costurilor cu tarifele încasate sau
taxele percepute.
Deseurile menajere


Deseurile menajere generate in judetul Valcea si colectate
de SC URBAN SA Rm. Valcea, SC PRESACET SA
Calimanesti, SC PIETE PREST SRL Rm. Valcea sunt
sortate in Statia de sortare a SC URBAN SA Rm. Valcea si
Statia de sortare a Primariei Dragasani si trimise spre
valorificare la agenti economici autorizati (SC ECOPAPER
Zarnesti, SC VILPLAST SRL Rm. Valcea, SC ATRA ECO
SRL Rosiorii de Vede, SC REPLASTICA Buzau si
ECOVALOR Campulung).
Deseurile biodegradabile colectate si sortate intra in Statia
de compost. Deseurile rezultate in urma sortarii sunt
eliminate pe depozitul ecologic Feteni si depozitul
Horezu.
Deseurile menajere

Compoziţia
estimată a
deşeurilor menajere
în mediul urban
(%)o vedem alaturi:
18
Hârtie şi carton
16
4
Sticlă
Plastic
Metale
14
42
Lemn
Biodegradabile
Alte tipuri de deşeuri
1 5
Impactul activităţilor de gestionare a
deşeurilor asupra mediului
. Principalele forme de impact si risc determinate de
depozitele de deşeuri orăşeneşti şi industriale, în
ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt:
 modificări de peisaj şi disconfort vizual;
 poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi
suspensii;
 poluarea apelor de suprafaţă;
 modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei
biocenozelor pe terenurile învecinate.
Impactul activităţilor de gestionare a
deşeurilor asupra mediului



Prin colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile şi
compostarea acestora se poate reduce cu până la 50%
cantitatea deşeurilor depozitate. Deşeurile de ambalaje din
hârtie, plastic, sticlă şi metale valorificabile reprezintă
minim 30% din cantitatea de deşeuri. Prin aplicarea
colectării selective şi valorificarea deşeurilor astfel colectate
cantitatea depozitată poate fi redusă la 20% din cantitatea
generată.
În judeţul Vâlcea, măsurile de reducere a cantităţilor de
deşeuri biodegradabile depozitate sunt implementate doar
în municipiul Râmnicu Vâlcea, unde există o staţie de
compostare a deşeurilor biodegradabile.
Toate aceste considerente conduc la concluzia că gestiunea
deşeurilor necesită adoptarea unor măsuri specifice,
adecvate fiecărei faze de eliminare a deşeurilor în mediu
Deşeuri industriale -Deşeuri
periculoase

Cantităţile de deşeuri chimice periculoase
generate în anul 2012 de către principalul
generator SC OLTCHIM SA au fost incinerate,
în cea mai mare parte în cele 2 incineratoare
proprii (Vichem şi Krebbs):
Deşeuri de echipamente electrice şi
electronice



România a transpus Directiva nr. 2002/96/EC privind
DEEE în legislaţia naţională prin HG nr. 1037/2010
privind deşeurile din echipamente electrice şi
electronice.
În judeţul Vâlcea există doi operatori economici
autorizaţi pentru activitatea de colectare a deşeurilor de
echipamente electrice şi electronice de la populaţie şi
agenţi economici: SC URBAN SA Rm. Vâlcea şi SC
REMAT VÂLCEA SA.
Punctele de colectare puse la dispoziţia generatorilor de
deşeuri de echipamente electrice şi electronice,
suntamenajate în patru locaţii:
Deşeuri de echipamente electrice şi
electronice
Locaţie
 1. Punct de colectare pentru
judeţ - com. Bujoreni nr. 109,
jud. Vâlcea.
 2. Punct de colectare pentru
mun. Rm. Vâlcea - Centru
Râureni II, loc. Rm Vâlcea, str.
Depozitelor nr.5.
 3. Punct de colectare pentru
mun. Rm Vâlcea - str. Oltului
nr. 38 , Rm Vâlcea
 4. Punct de colectare pentru
mun. Drăgăşani - str. Podgoriei
nr 23, Drăgăşani
Amenajare
 1. Suprafaţa de 50 mp delimitată
în incinta halei industriale - 4
containere metalice de 2 mc.
 2. Suprafaţa de 10 mp, platformă
betonată, acoperită, împrejmuită
– 1 container metalic de 6 mc.
 3. Suprafaţa de 3 mp, platformă
betonată, acoperită, împrejmuită
– 1 container metalic de 2 mc.
 4. Suprafaţa de 15 mp, platformă
betonată – 1 container metalic
de 6mc.
Arii naturale protejate

La nivelul judetului
Valcea in prezent sunt
constituite un numar
de 33 de arii naturale
protejate conform cu
Legea nr. 5 / 2000 si
HG 2151 / 2004 , dupa
cum urmeaza :
Suprafata totala a ariilor protejate din Judetul
Valcea raportata la suprafata Romaniei
21897 ha
23839100
ha
Parcuri nationale
Doua parcuri nationale
cu suprafata totala de
21.286 ha
 Parcul National Cozia
pe o suprafata de
17 000 de ha

Parcul National Buila
Vanturarita pe o
suoprafarta de 4186 ha
Rezervatii naturale 1727,5 ha



















1. Piramidele din Valea Stancioiului (geologica) - 14,6 ha, mun. Rm. Valcea .
2. Piramidele de la Slatioara –12,08 ha (geologica)– com.Slatioara .
3. Jnepenisul Stricatul – 81,4 ha ( mixta ) – com. Voineasa – inclus ROSCI
Frumoasa; custode CJ Alba
4. Mlastina Mosoroasa – 1,4 ha (botanica) – oras Baile Olanesti .
5. Padurea Tisa Mare – 19,3 ha (mixta)- com. Lungesti . – inclusa in ROSCI
Dealurile Dragasaniului
6. Padurea Silea - 19,4 ha (mixta ) – com. Lungesti . – inclusa in ROSCI
Dealurile Dragasaniului
7. Padurea Calinesti – Brezoi – 993 ha (mixta) – oras Brezoi –inclusa in P.N
.Cozia.
8. Caldarea Calcescu – 190,1 ha ( mixta) – com. Voineasa – inclusa in ROSCI
Parang ; administrareFundatia ‘Guard Forest ‘
9. Rezervatia Miru- Bora - 74,9 ha (mixta) –com. Voineasa – inclusa in ROSCI
Parang ; administrare Fundatia ‘Guard Forest ‘
10.Rezervatia Ocnele Mari – 1,4 ha (geologica) – Oras Ocnele Mari
11.Rezervatia Radita – Manzu – 80,7 ha (mixta )- Oras Olanesti ; Custode
Asociatia Natura Montaniardul Calauza
Rezervatii naturale 1727,5 ha















12.Iezerul Latoritei – 51,6 ha (mixta) – com. Malaia –inclusa in ROSCI Parang;
Administrare Fundatia ‘Guard Forest ‘
13.Muntele Stogu - 31,4 ha (mixta) – oras Olanesti – Inclusa in
P.N. Buila –
Vanturarita
14.Padurea Latorita – 23,3 ha (mixta) – com. Malaia .inclusa in ROSCI Tarnovul
Mare- Latorita; custode Fundatia Amic Craiova
15.Rezervatia Sterpu - Dealul Negru –120.9 ha (mixta) – com. Voineasa – inclusa
ROSCI Frumoasa ;custode CJ Alba
16.Rezervatia Cristesti – 8,5 ha (mixta) – com. Voineasa– inclusa ROSCI Frumoasa ;
custode CJ
Alba
17.Padurea Valea Cheii – 1,2 ha (mixta) – oras Baile Olanesti ; Inclusa in P.N.
Buila- Vanturarita
18.Rezervatia paleontologica Golesti –1,2 ha ( paleontologica)- com. Golesti
19. Rezervatia “Muzeul Trovantilor “ 1,1 ha (geologica) - com. Costesti –
Custodie Asociatia Kogayon
Monumente ale naturii ( speologice)
: 11 monumente - 10,5 ha










1.Pestera Caprelor – 0,08 ha - oras Olanesti –sat Cheia
,categ. B
2.Pestera Munteanu – Murgoci – 0,1 ha – oras Olanesti
,categ, B
3.Pestera Pagodelor – 0,1 ha – oras Olanesti, categ, A
4.Pestera Rac – 0,14 ha – oras Olanesti , categ, B
5.Pestera cu Lac – 0,1 ha – oras Olanesti, categ, B
6.Pestera cu Perle – 0,08 ha –oras Olanesti,categ, B
7.Pestera Arnautilor – 9,4 ha – oras Olanesti ,categ, C
8.Pestera Clopot – 0,13 ha – oras Olanesti categ, C
9.Pestera Liliecilor – 0,1 ha - com Costesti categ, B
10. Pestera Valea Bistrita – 0,25 ha – com. Costesti categ, B
Starea mediului in judetul Valcea



Mediul inconjurator, curat si sanatos, reprezintă locul de
trai şi desfăşurare a activităţii pentru populaţia judetului
Valcea
Fiecare consiliu local se preocupă de creşterea numărului şi
calităţii serviciilor pentru populaţie, de creşterea
„patrimoniului verde”, de starea de confort şi sănătate a
populaţiei, dar si de problemele de mediu
Localitatile din judetul Valcea au probleme obişnuite
dar care işi găsesc rezolvare prin investiţii majore si prin
directa implicare a Agentiei pentru Protectia Mediului
Valcea
Dezvoltarea durabila


Conceptul de dezvoltare durabila reprezinta
rezultatul unei abordari integrate a factorilor
politici si decizionali în care protectia mediului si
cresterea economica pe termen lung sunt
considerate complementare si reciproc
dependente.
Dezvoltarea durabilă abordează conceptul calităţii
vieţii în complexitate, sub aspect economic, social
şi de mediu, promovând ideea echilibrului între
dezvoltarea economică, echitatea socială, utilizarea
eficientă şi conservarea mediului înconjurător.
Concluzii

In secolul XXI, politicile de mediu au un
obiectiv unic si anume :
promovarea dezvoltarii durabile si
imbunatatirea calitatii vietii pentru toti
locuitorii comunitatilor, dar aceasta numai
tinand cont de aspectul cel mai important:
DEZVOLTARE DA, DAR DURABILA!
MLASTINA MOSOROASA





Tipul rezervatiei : Botanică (
categ. IV.I.U.C.N.)
Suprafata 0,25 ha.(dupa
hartile silvice ) ;
Statut legislativ : Legea Nr. 5 /
2000;
Apartenenta
administrativa :Oraşul Băile
Olăneşti.
Motivatia ocrotirii:Mlaştina
Mosoroasa reprezintă un
ecosistem caracteristic de tip
tinov unic in judeţul Valcea .în
aria mlăştinoasă se ntalnesc
două elemente floristice rare
, caracteristice : roua cerului (
Drossera rotundifolia) şi
muschiul de turbă( Spagnum
wulffianum).
PADUREA TISA MARE





Tipul rezervatiei : Mixta
(botanica,forestiera,categ.
IV.I.U.C.N.)
Suprafata 15,9 ha
Statut legislativ : Legea Nr. 5 /
2000;
Apartenenta administrativa :
Com. Lungesti,
Motivatia ocrotirii : Padurea Tisa
Mare conserva habitate naturale
de padure panonica de quercinee
(stejar) si Carpinus betulus
(carpen). De remarcat existenta
in habitat a speciei rare Daphne
mesereum (tulichina–liliacul de
munte), identificata la cea mai
joasa altitudine din tara.
CALDAREA CALCESCU






Tipul rezervatiei : mixta (
geologica,peisagistica,botanica,
zoologica,categ. IV I.U.C.N.)
Suprafata :200 ha.
Unitatea de relief : Carpatii
Meridionali, Mtii Parang.
Statut legislativ : Legea Nr.5/2000.
Apartenenta administrativa : Com.
Voineasa
Motivatia ocrotirii : In aria
protejata exista un complex de
caldari glaciare ,in care s-au format
lacuri glaciare ,cel mai reprezentativ
fiind lacul Calcescu ( 3,2ha, 9,3m.
adancime,altitudine 1924m. Unul
dintre cele mai mari lacuri din tara,
din el formandu-se izvorul principal
al pr. Lotru. In caldarile superioare
consemnam existenta unor lacuri
glaciare de dimensiuni reduse
:lacurile Vidal (1987m.), Pencu
(1991m.)si Pasari (2078m.).
GROHOTIS, LAC
GLACIAR
CALDAREA CALCESCU

Include elemente specifice zonei
subalpine, reprezentata prin tufarisuri
subalpine si pajisti.Tufarisurile sunt
constituite din jneapan (Pinus mugo),la
care pe alocuri se asociaza si ienuparul
(Juniperus communis)si se intalnesc la
altitudinea de 1850-2000m,sau izolat
,cu suprafete mici la peste 2000m.Mai
jos de 1800-1700m. se dezvolta
padurea de conifere ,cu un areal
discontinuu.Pajistile sunt alcatuite din
asociatii in care predomina Festuca
supina (paiusul)si Nardus sp. (parul
porcului),la altitudini de peste1800m.
,iar in circurile glaciare rogozul( Carex
sp.), bumbacarita (Eriophorum
vaginatum ),afinul,merisorul de munte
cu rare exemplare de jneapan si
ienupar.Pe mici suprafete se gasesc si
cateva specii de muschi (Sphagnum,
Polytrichum, Bryum , etc.
IENUPAR
BUJOR DE MUNTE
REZERVAŢIA RÂPA EVANTAIUL
Tipul rezervatiei : geologica
Suprafata : cca.3-4 ha.
Unitatea de relief; Subcarpatii
Getici ( Subcarpatii Valcii)
Statut legislativ: Legea Nr.5/2000
Apartenenta administrativa : Oras
Oc. Mari
Motivatia ocrotirii : Rapa
„Evantaiul” are valoare
geomorfologica si reprezinta un
element peisagistic deosebit si un
perimetru de evolutie naturala a
reliefului. Este o impresionanta
deschidere de depozite grozase
(tufuri,depozite argiloase)de peste
100m. In cuprinsul acestui fenomen
erozional se afla o serie de creste
dispuse in evantai ,de unde provine
si denumirea locului .
REZERVAŢIA RADIŢA MÂNZU






Tipul rezervatiei : mixta (
geologica, botanica, zoologica,
categ.IV. I.U.C.N.)
Suprafata : aprox.60 ha.(dupa
hartile silvice)
Unitatea de relief : Carpatii
Meridionali, Mtii Capatanii,
Munceii Olanestilor
Statut legislativ : Legea 5/2000
Apartenenta administrativa :
Oras Baile Olanesti
Motivatia ocrotirii : Conserva
forme de relief spectaculoase
cu aspect ruiniform ,din flora
salbatica specii rare ca floarea
de colt, iedera alba,
stanjenei,tulichina mare.
IEDERA ALBA
Floarea de colt
REZERVAŢIA RADIŢA MÂNZU

Formele de relief au aspect rezidual ,rezultat al proceselor de
eroziune,intalnindu-se ace, pile,pereti verticali,babe, sfincsi,figuri
zoomorfe ,jgheaburi cu impresionante rupturi de panta in talvegul
lor. Reprezentative sunt si alveolele din peretii stancosi, numite
tafoni, rezultate ca urmare a proceselor de inghet – dezghet ,care
au condus la desprinderea elementelor grosiere ale
conglomeratelor din liantul lor.
REZERVATIA STERPU DEALU NEGRU
Localizare: Muntii Lotrului
Com. Voineasa
 Tip habitat : tufarisuri cu jneapan si bujor de munte

REZERVATIA IEZERUL LATORITEI






Tipul rezervatiei:Mixta
(geologica,peisagistica, botanica,
categ.IV.I.U.C.N.)
Suprafata : 51,6 ha (dupa hartile
silvice )
Unitatea de relief : Carpatii
Meridionali , Mtii Latoritei;
Statut legislativ : Legea Nr. 5 / 2000
( 10,0 ha)
Apartenenta administrativa :Com
Malaia
Motivatia ocrotirii :In rezervatie se
conserva relief de excavatie generat
de larga dezvoltare a ghetarului
Muntinu ,lacurile glaciare ( Iezerul
Latoritei – 0,8 ha, 1,5 m. adancime ,
situat la cea mai joasa altitudine din
tara –1530 m si lacul Violeta de
forma triunghiulara si adancime de
1,5 m ),cascadele (cascada Moara
Dracilor) si zone mlastinoase cu
turba active ( in care predomina
muschiul de turba –Sphagnum ) si
trifoiste (Menyanthes trifoliata )
REZERVATIA PADUREA LATORITA






Tipul rezervatiei : Mixta
(botanica, forestiera, categ.
IV.I.U.C.N.)
Suprafata: 10,3 ha
Unitatea de relief: Carpatii
Meridionali , Mtii Latoritei;
Statut legislativ: Legea Nr. 5 /
2000;
Apartenenta administrativa:
Com Malaia
Motivatia ocrotirii: In rezervatie
se conserva exemplare
naturale de Larix decidua ssp.
carpathica (Larice ), genofond
forestier valoros, cu unele
exemplare seculare de larice
Exemplarele de larice nu se
constituie intr-un sit pur si
unitar, ci in % de cca. 50 %,
diseminate in amestec cu brad
si fag.
REZERVATIA MUZEUL TROVANTILOR

Rezervaţia Muzeul
Trovanţilor are ca principal
scop protejarea formaţiunilor
geologice denumite trovanţi,
are o suprafaţă de 1,1 ha şi
este situată pe teritoriul
Comunei Costeşti, Judeţ
Vâlcea. Din punct de vedere
ştiinţific, zona este valoroasă
prin faptul că aici apar cei
mai reprezentativi
trovanţi(concretiuni
grezoase alcatuite din nisip,
pietris si o crusta
calcaroasa), într-o densitate
foarte mare şi în plus, aici a
fost amenajat singurul
muzeu cunoscut de acest
gen.
PARCUL NATIONAL COZIA

Muntii Coziei se ridica
intre Depresiunea Lovistei
in nord si cea a Jiblei in
sud atingand altitudinea de
1668 m in Varful Cozia.
In vest este marginit de
abrupturi spectaculoase ce
cad spre albia Oltului iar
in est se interpune o
trecatoare ce leaga Valea
Baiasului de Valea Jiblei.
Substratul geologic al
acestui masiv este
constituit din sisturi
cristaline .
Coltii Foarfecii
Lotrisor Naratu
PARCUL NATIONAL COZIA


Vegetatia lemnoasa
caracterizata prin paduri
de gorun, fag si molid.
Poienile Coziei sunt
impodobite cu flori
multicolore: brandusa de
munte(Crocus
heuffelianus), sansaneii
de munte(Pulsatilla
alba), ochiul
gainii(Primula minima),
stanjeneii de munte(Iris
dacica),
garofita(Dianthus
spiculifolis),
pesma(Centaurea
stoebe) floarea de colt,
iedera alba(Daphne
blagayana), laleaua
pestrita(Fritillaria
meleagris)
Garofita
Deditel
Ochiul gainii
PARCUL NATIONAL COZIA

Specii endemice
Coziei: mesteacanul
de Cozia, trandafirul
de Cozia, macesul
argesan, pesma.
Dintre plantele
ocrotite amintim:
floarea de colt,
iedera alba(Daphne
blagayana), laleaua
pestrita(Fritillaria
meleagris) si
barbusoara(Erysimu
m comatum).
Laleaua
pestrita
PARCUL NATIONAL BUILA
VANTURARITA

Spre deosebire de
Munţii Capăţânii din
care face parte,
Masivul BuilaVânturariţa prezintă
caractere aparte,
specifice crestelor
calcaroase liniare şi
insulare. Etajarea
vegetaţiei Masivului
Buila-Vânturariţa,
datorită altitudinii de
până la 1885 m,
prezintă etajare pe
verticală a florei :
paduri de fag si paduri
de amestec fag si molid
PARCUL NATIONAL BUILA VANTURARITA

În Masivul BuilaVânturariţa vegetează :
Bulbuc de munte, garofita,
tulichina ,iedera albă, crin
de munte, Lilium martagon
crin de pădure, jneapăn si BULBUC DE
MUNTE
28 de specii de orhidee:
Epipactis helleborine, E.
atrorubens, Gymnadenia
conopsea, Orchis mascula,
Platanthera bifolia,. De
asemenea intalnim garofita
CRIN DE MUNTE
si brandusa de munte .
ORHIDEE
PESMA

similar documents