Prezentare Instrumente de plata

Report
INSTRUMENTE DE PLATA
I.P.C
CLASA A XI-A B
FILIERA: TEHNOLOGICA
PROFIL :SERVICII
CALIFICAREA PROFESIONALA:
TEHNICIAL IN ACTIVITATI
ECONOMICE
Modalitatile de plata
Caracterizarea modalităţilor de plată:
a)
Plata marfa contra marfa
b)
Platile cu numerar
c)
Platile prin virament
d)
Platile prin intermediul mijloacelor electronice
2. Prezentarea instrumentelor de plata :ordinul de plata,
cecul, biletul la ordin, cartea bancara (cardul), cambia
3. Reguli de completare a instrmentelor de plata( ordinul
de plata, cambia, biletul la ordin , girul, formular de
virament , formularul ordinului de plata pentru
trezoreria statului
1.
INSTRUMENTE DE PLATA
Conceptul de instrument de plata
-
-
Instrumentul de plata( cambia, biletul la ordin ,
cecul , etc , reprezinta efectele de comert fara
numerar , utilizate in procesul de plata a furnizorilor
de bunuri si servicii , de imobilizari , precum si in
procesul de desfacere. Acestea sunt cunoscute si
sub alte denumiri , cum ar fi:
Efecte comerciale( sunt folosite in operatiuni
comerciale de vanzare-cumparare, in relatiile de
credit etc)
Titluri comerciale
Titluri de credit
Instrumente de credit
Polite
Modalitatile de plata
Modalitatile de plata sunt urmatoarele: plata
marfa contra marfa , plata in numerar,
plata prin cec, plata prin titluri de credit ,
cambia si biletul la ordin, plata prin ordin
de plata, plata documentara
1. Plata marfa contra marfa( troc) este o
modalitate pecuniara folosita in antichitate
, dar care a revenit odata cu criza
economica din 1929 -1933 si criza
datoriilor externe sin 1980-1985 , in
prezent este folosita ca o tehnica de
deblocare a relatiilor comerciale cu tari sau
firme ale caror disponibilitati financiare
sunt modeste si inexistente
Platile cu numerar
Functia banilor de instrument de plata se
realizeaza prin intermediul monedei.
Aceasta se prezinta sub doua forme:
- Moneda efectiva(numerar)
- Moneda scripturala (de cont)
Totalitatea monedei aflate in circulatie
constituie masa monetara
Masa monetara reprezinta suma de bani
aflata in circulatie la un moment dat intr-o
economie si apartinand diferitilor agenti
economici reprezinta masa monetara
In circulatie , numerarul se afla sub forma monedei
matalice si a bancnotei , detinute de agentii
economici , diverse entitati si populatia
In Romania moneda de baza este leul , divizionara
banului – 1, 5, 10, 50 bani- iar cea multipla 1, 5,
10, 50, 100 si 500 lei.
Monedele metalice sunt piese din diverse metale
care se prezinta sub forma circulara de disc plat
si servesc ca mijloc de plata , de circulatie si
uneori de tezaurizare.Pe fata si pe spate ,
moneda are cate un desen in relief si inscriptii(
legende), iar pe muchie zimti sau inscriptii
Bancnotele sunt bani emisi de banca centrala si
garantati de acestia.
Numerarul reprezinta forma cea mai lichida
dintre toate instrumentele de plata si datorita
acestei caracteristici , s –a muntinut in toate
etapele evolutiei societatii de la aparitia
banilor pana in prezent.
Preferinta pentru numerar se manifesta in
principal la populatie si la unitatile
economice.
Dezavantajele numerarului:
- Banii pastrati sub forma de numerar nu
aduc venituri , deci randamentul este zero
- Tranzactiile in numerar si pastrarea
acestuia implica costuri mai mari de
transport si depozitare si riscuri apreciabile
de securitate
EVALUARE
Raspundeti la urmatoarele intrebari:
1.
Ce reprezinta masa monetara?
2.
Care sunt dezavantajele numerarului?
3.
Care este moneda de baza a Romaniei?
II. Completati spatiile libere cu termenii care lipsesc:
a)
Bancnotele sunt bani emisi de ……………..si garantati de
acestia
b)
Numerarul reprezinta forma……….dintre toate …………de
plata
c)
…………..se afla sub forma monedei…………. Si a
……………..
III. Realizati un eseu cu tema ,, Banii nu aduc fericirea , da o
intretin”
I.
Platile prin virament
Moneda scripturala ( banii de cont)
reprezinta disponibilitatile banesti aflate in
conturile bancare si circuitul intre aceste
conturi prin operatia de virament
Viramentul este operatiunea facuta de banca
, pe baza dispozitiei clientului sau , de
transfer al unei sume de bani din contul
clientului respectiv in contul beneficiarului
desemnat, prin debitarea contului
clientului si creditarea contului
beneficiarului
In operatiunile de comert exterior , viramentul consta in
ordinul dat de debitor (importator)bancii sale , de a
transfera din contul sau , in contul creditorului(
exportatorului) la banca acestuia , o suma de bani
reprezentand contravaloarea marfii.
Pentru a depasi neajunsurile modalitatilor clasice de
transfer-posta si a raspunde exigentelor cu rapiditate ,
239 de banci , din 15 tari au creat in mai 1973 ,
societatea SWIFT (Society for Worldwide Interbank
Financial Telecomunication), care s-a bucurat ulterior de
succesul rememorabil in lumea bancara
In prezent SWIFT-ul functioneaza sub forma unei retele de
teletransmisiune , inchiriata administratiilor care detin
monopolul telecomunicatiilor si functioneaza prin
intermediul legaturilorde telecomunicatii dintre
calculatoarele bancilor care permit o transmitere rapida a
mesajelor
CONFIDENTIALITATE
RESPONSABILITATE
Sistemul SWIFT
Indeplineste 4
obiective
majore
DISPONIBILITATE
INTEGRITATE
EVALUARE
I. Raspundeti la urmatoarele intrebari:

Ce reprezinta viramentul?

Definiti SWIFT-ul?

Care sunt obiectivele majore ale SWIFT-ului?
II. Completati spatiile libere cu termenii care lipsesc:
a)
……………este operatiunea facuta de ……………pe baza
dispozitiei …………….
b)
Sistemul SWIFT indeplineste ……………obiective……………..
c)
Moneda …………………reprezinta disponibilitatile………..aflate
in conturile……………….si …………….intre ceste conturi
prin…………..de…………..
III. Realizati un eseu cu tema ,, Sistemul SWIFT intre virtual si
real”
Platile prin intermediul mijloacelor electronice
Instrumentele de plata electronice sunt de 2 tipuri:
- Instrumente de plata la distanta( cardul, ordinul de plata
electronic, cecul electronic)
- Instrumentele de plata de tip moneda electronica(
portofelul electronic)
Ordinul de plata electronic este o versiune a ordinului de
plata pe suport hartie cu deosebirea ca se
deamaterializeaza atunci cand intra in sistemul de plati
electronice. El se prezinta sub forma unui mesaj
electronic in care sunt cuprinse , intr-o anumita ordine ,
informatiile necesare
Cecul electronic este un instrument care se
prezinta sub forma unui mesaj electronic semnat
electronic si are aceleasi functii ca si cecul pe
suport hartie
Progresele deosebite realizate in domeniile
informaticii si telecomunicatiilor au revolutionat
societatea si au schimbat radical relatiile bancaclient si chiar conceptul despre banca.
Noile tehnologii au devenit atat un catalizator al
marilor schimbari de care beneficiaza
consumatorii de servicii bancare , cat si un
suport pentru banci care incearca sa raspunda
noilor cerinte
EVALUARE
I.
Raspundeti la urmatoarele intrebari:
Care sunt tipurile de instrumente de plata?
2.
Ce reprezinta ordinul de plata electronic?
3.
Definiti cecul electronic
II. Completati spatiile libere cu termenii care lipsesc:
1.
a)
b)
Ordinul de plata electronic este o versiune a ………………. pe suport
……………cu deosebirea ca se …………………. atunci cand intra in
sistemul de plati …………………
Cecul electronic este un instrument care se prezinta sub forma unui
............ electronic semnat …………. si are aceleasi functii ca si cecul
pe suport ………………..
Instrumente de plata la distanta sunt: cardul,………de plata
…..……,………….electronic
III. Realizati un eseu cu tema ,, Tehnologiile moderne ale bancilor”
c)
CAPITOLUL II
PREZENTAREA INSTRUMENTELOR DE PLATA :ORDINUL DE
PLATA, CECUL, BILETUL LA ORDIN, CARTEA BANCARA (CARDUL),
CAMBIA SI TRATA , GIRUL
a)
b)
c)
d)
e)
1.Ordinul de plata
Concept
Partile participante la ordinul de plata
Circuitul local al ordinului de plata
Circuitul intrajudetean al ordinului de plata
Circuitul interjudetean al ordinului de plata
a)
Conceptul de ordin de plata – este o dispozitie
neconditionata , data de catre emitentul acesteia
unei banci , de a pune la dispozitia unui
beneficiar o anumita suma de bani. Altfel spus ,
ordinul de plata este o dispozitie scrisa a unui
creditor catre o banca spre a vira/plati din contul
sau o suma de bani in contul unui creditor.
În vederea efectuării plătii prin ordin de plată
ordonatorul (importatorul) completează
formularul Declaratia de plată valutară
externă - DPVE – pe care îl depune la banca sa
împreună cu factura comercială si declaratia
vamală de import.
Datele solicitate în DPVE pentru ordinul de plată
· numele băncii ordonatorului;
· numele complet, adresa exactă si codul fiscal al
ordonatorului;
· modalitatea de plată (ordin de plată);
· suma de plată în cifre si litere;
· felul valutei;
· numele complet, adresa exactă si numărul contului
beneficiarului;
· numele complet, adresa exactă a băncii beneficiarului;
· numărul si data contractului extern;
· speze si comisioane;
· lista documentelor;
· import de marfă sau import de marfă pentru prelucrare
. tara vânzătorului;
· numărul si data buletinului vamal de import;
· felul mărfii;
· instructiuni suplimentare;
Lucrătorul bancar dă ordinului de plată un număr de
referinŃă si verifică dacă clientul său are disponibil în cont.
Totodată, el întocmeste nota contabilă prin care debitează
contul clientului său si creditează contul băncii
corespunzătoare, cu data valutei menŃionată în DPVE.
Banca va întocmi mesajul ordinului de plată, îl va cifra si
îl va transmite bănci corespondente.
b) Partile participante la ordinul de plata
Emitent
Platitor - poate fi emitentul sau banca
emitentului
Beneficiar – persoana desemnata de catre
platitor , prin ordin de plata sa primeasca o
suma de bani
Banca platitorului- banca initiatoare
Banca beneficiarului – banca destinatara
Elementele ordinulu de plata
Semnatura
platitorului
Denumirea
Denumirea
Beneficiarului si
Contul
acestuia
ORDINUL DE PLATA
Denumirea
emitentului si
Contul
bancar
Numarul ordinului
Suma ce
Trebuie
platita
c) Circuitul local al ordinului de plata
Platitorul si beneficiarul au conturi curente
deschise la unitati bancare diferite,situate
in resedinta de judet
BNR
Directia de plati si decontari
bancare
3
Banca platitor
1
BNR
Sucursala
judeteana
4
Banca beneficiar
2
platitor
5
beneficiar
d) Circuitul intrajudetean al ordinului de
plata
Platitorul si beneficiarul au conturi curente
deschise la unitati bancare diferite,situate in
acelasi judet.
BNR
Directia de plati
Si decontari bancare
3
Banca platitor
1
2
Platitor
4
BNR
Sucursala judeteana
Banca
beneficiar
5
Beneficiar
e) Circuitul interjudetean al ordinului de
plata
A. Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unitati bancare
diferite,situate in judete diferite , iar banca platitorului dispune de o
unitate bancara in judetul de destinatie.
BNR
Directia de plati si
Decontari bancare
4
Banca
platitor
BNR
Sucursala
judeteana
5
Banca
beneficiar
3
6
beneficiar
2
Banca
Platitor
1
B. Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unitati
bancare diferite,situate in judete diferite , iar banca platitorului nu
dispune de o unitate bancara in judetul de destinatie, iar banca
destinatara dispune de o unitate bancara in judetul platitorului.
BNR
Directia de plati si
Decontari bancare
3
Banca
platitor
BNR
Sucursala
judeteana
4
Banca
beneficiar
2
1
Platitor
5
Beneficiar
6
Banca
beneficiar
C. Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unitati
bancare diferite,situate in judete diferite si niciuna din unitati bancare
similare celalalt judetul
BNR
Directia de plati si
Decontari bancare
4
Banca
Platitor
3
Judet
Pla 1
titor
Banca
Platitor
5
Banca beneficiar
6
Banca
beneficiar
Bucuresti
2
Platitor
Serviciul de
Compensare
Multilaterala a
Platilor fara
Numerar pe suport
hartie
7
Beneficiar
Judet
Bene
ficiar
Evaluare
Raspundeti la urmatoarele intrebari:
1. Ce inseamna L.S?
2. Care sunt circuitele ordinului de plata?
3. Ce intelegeti prin ordin de plata?
4. Ce se intampla in cazul circuitul local al ordinului de plata?
5. Care sunt elementele ordinului de plata?
6. Definiti beneficiarul
7. Ce inseamna BNR?
8. Banca initiatoare este si ………………….
9. Banca bneficiarului este si …………………………
1punct din oficiu
CECUL
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
j)
k)
Concept
Partile participante
Elementele
Categorii de cecuri
Forme ale cecului
Cecul in alb
Avalul cecului
Girul
Cecul barat
Cecul de calatorie
Cecul circular
a) Cecul este un instrument de plata si de credit atunci cand
emitentul doreste sa retraga numerar de la banca in
folosul propriu
b)Partile participante la cec
Cecul este un instrument de plata care pune in legatura , in
procesul crearii sale , trei persoane:
- Tragatorul
- Trasul
- beneficiarul
TRAS
(BANCA)
TRAGATOR
(unitatea care emite
Si plateste)
BENEFICIAR
( unitatea care
Incaseaza cecul)
Cecul este creat de un tragator care, in baza
unui disponibil la , banca, da un ordin
neconditionat acesteia , care se afla in
pozitia de tras , sa plateasca la prezentare
, o suma unei terte persoane sau insusi
tragatorului emitent(daca ridica bani din
contul sau)aflat in pozitia de beneficiar.
Astfel:
- Tragatorul emite cecul
- Posesorul legitim al cecului il incaseaza
- Trasul il plateste
c)Elementele:
- Denumirea de cec
- Ordinul de a plati neconditionat o anumita
suma de bani
- Numele celui care trebuie sa plateasca(tras)
- Aratarea locului unde trebuie facuta plata
- Data si locul emiterii
- Semnatura celui care emite cecul
Model completare Cec
d)Categorii de cecuri:
- Cec platibil unei anumite persoane cu sau fara clauza ,,la
ordin” (cec girabil)
- Cec platibil unei anumite persoane cu clauza ,, nu la ordin”
Acest tip de cec nu poate fi transmis prin gir , ci numai pe
calea cesiunii ( este un act juridic prin care o persoana
transmite alteia un drept sau un bun in schimbul unei sume
de bani sau al unui avantaj
Cesiunea de creanta- este un contract prin care creditorul ,
numit cedent, transmite unei alte persoane , numite
cesionar(persoana care primeste cesiunea) , o creanta a
sa impotriva unui debitor , numit debitor cedat
- Cec la purtator
CECUL IN
ALB
CECUL
BARAT
CECUL DE
CALATORIE
FORME ALE CECULUI
CECUL
CIRCULAR
CECUL
GIRABIL
CECUL LA
PURTATOR
e) Cecul in alb – este un instrument de plata
care cuprinde numai semnatura
tragatorului
f) Avalul cecului
Avalul este o garantie personala prin care o
persoana numita avalist , si anume acela
care da avalul, garanteaza , direct sau pe
cale de regres , obligatia asumata de una
dintre perosanle obligate prin cec ,
persoana denumita avalizat , pentru toata
suma mentionata pe cec sau pentru o
parte din ea.
i) Cecul barat-Denumit astfel datorită faptului că prezintă
două bare paralele pe faŃa formularului de cec, acesta
este decontat nîntre bănci prin virament; el nu poate fi
plătit în numerar.
Dacă între cele două bare se precizează numele unei bănci
(barare specială), cecul nu poate fi plătit decât la acea
bancă, în contul curent al beneficiarului.
Cecul barat nu poate fi andosat, spre deosebire de cecul
nebarat care circulă de la o persoană la alta prin gir.
O formă a cecului larg utilizată în turismul internaŃional
este cecul de călătorie (engl travellers cheque). Este un cec
de valori fixe, emis de bănci (format tip bancnotă) sicumpărat
de turisti în vederea achitării diverselor cheltuieli – cazare,
 transport etc. – fără a folosi numerar.
j)Cecul de calatorie
In momentul emiterii unui cec, tragatorul
poate conditiona plata acestuia de
identitatea dintre semnatura persoanei
care a primit cecul si semnatura persoanei
care incaseaza respectivul cec. Acest cec
poarta denumirea de cec de calatorie
k)
Cec circular este un titlu de credit emis de catre o
societate bancara asupra unitatilor sale bancare sau asupra
altei societati bancare.
In cazul cecului circular , societatea bancara emitenta este
atat tragator cat si tras
Pentru ca o banca sa poata emite cecuri circulare , este
necesara intocmirea utmatoarelor conditii:
- Eliberarea de catre BNR a unei autorizatii speciale in acest
scop
- Existenta la banca a sumelor disponibile de la primitorii
cecurilor circulare
- Depunerea la BNR a unei cautiuni in titluri de credit de stat
in valoare de 40% din suma cecurilor circulare emise
Cartea bancara - cardul
Este o cartelă din material plastic (aici denumirea de
bani de plastic) de formatul unei cărŃi de vizită, având
imprimateemblema emitentului, în general, o bancă – si
o serie de date pentru identificarea titularului, client al
băncii respective. Cardul permite, prin intermediul unor
dispozitive electronice (de aici denumirea de “bani
electronici”), accesul titularului la contul său bancar,
precum efectuarea rapidă de plăŃi la contul său bancar,
precum si efectuarea rapidă de plăŃi (carte de plată /
debit) sau obŃinerea unor împrumuturi pe termen scurt
(carte de credit).
Cărtile de debit / credit au fost emise pentru prima dată în SUA
de către marile magazine, lanturi hoteliere, companii
petroliere etc. pentru fidelizarea clientilor prin acordarea de
facilităti de plată. Băncile au perfectionat acest sistem prin
introducerea cărtilor multiutilizabile (cărti bancare): apărute
la sfârsitul anilor ’50 în SUA (Dinners Club a fost primul
succes, urmată de American Express si Carte Blanche în anii
’80), ele au pătruns si în Europa. În prezent diferite tipuri de
carduri tind să înlocuiască numerarul si cecul în plătile interne
si în tările dezvoltate se extind si în diferite sfere ale
tranzactiilor internationale. În acest sens au fost create
cardurile cu circulatie internatională, între VISA, emis de
Bank of America. În ultimii ani, câteva bănci românesti
(Bancorex, BCR, BRD, Banca Tiriac, Banca Agricolă) au devenit
membre ale lui VISA INTERNATIONAL si au creat un centru de
procesare a tranzactiilor cu carduri în tara noastră prin
societatea Romcard.
Plata prin card nu este decât o variantă modernă a plătii prin
cec: dacă în acest din urmă caz cumpărătorul unei mărfi
semnează un cec pe care vânzătorul îl încasează (la vedere
sau la termen), în cazul plătii prin card cumpărătorul
prezintăcartea bancară si semnează factura, iar furnizorul o
trimite spre încasare la banca emitentă.
În operatiunile de plată prin carduri intervin trei participanti.
- detinătorul (beneficiarul) cardului, titular al unui cont la banca
emitentă;
- banca emitentă, care administrează si operează plătile în
conturile bancare curente ale beneficiarilor;
- comerciantii, care acceptă plata prin carduri si care pot fi:
hoteluri, restaurante, agentii de turism sau de transporturi
aeriene, magazine etc.
O variantă a cardului, cartea de credit (eng. credit card)
dă detinătorului său dreptul de a obtine de la banca emitentă
un credit, în suma necesară efectuării unor anumite plăti.
Beneficiarul plătii va primi contravaloarea bănească a
tuturor facturilor sale printr-o reglementare periodică, de
regulă lunară, cu banca emitentă (sistemul numit offline).
Dar adevărul atu al cardurilor îl reprezintă tehnologia
electronică pe care se bazează utilizarea lor. În acest
sens, o revolutie în domeniul decontărilor a constituit-o
crearea sistemului de transfer electronic al fondurilor la
locul de vânzare (engl. electronic funds transfer at point
of safe sau EFTPOS). Este vorba de decontarea
tranzactiei prin simpla introducere a unei cărti inteligente
(engl. smart card)în terminalul situat la locul plătii (de
exeplu, într-un magazin) si apartinând sistemului
computerizat de decontare al elementului cardului
(sistem on line)
Cambia
Cambia (engl. bill of exchange) este un
ordin scris si necondiŃionat dat de o
persoană (trăgător) unei alte persoane
(tras) de a plăti o sumă de bani, la vedere
sau la o anumită scadenŃă, unui
beneficiar.
Unul din cele mai vechi instrumente financiare, cambia
(numită si trată sau poliŃă) a fost folosită începând cu
secolul X de către bogaŃii comercianŃi arabi, pentru ca
în Evul Mediu să cunoască o mare extindere în Europa
occidentală.
Elementele cambiei apar pe documentul ce reprezintă acest
instrument de plată si credit si ele sunt obligatorii
(denumirea de cambie, ordinul necondiŃionat de plată,
numele trasului, scadenŃa, locul plăŃii, beneficiarul, data
si locul emiterii, semnătura trăgătorului) si facultative
(dobânda, domicilierea, menŃiunea “nu la ordin” etc.).
Cambia îndeplineste în circuitul comercial mai multe
funcŃii: de plată, de creditare, de garantare
Mijloc de plată
Cambia poate servi pentru plata datoriei pe care trăgătorul o are la
beneficiar, înlocuind circulaŃia banilor în numerar: în loc ca trasul să
plătească trăgătorului si acesta să achite datoria sa faŃă de
beneficiar, trăgătorul dă ordin trasului să plătească direct
beneficiarului. Pe de altă parte, datorită faptului că trata la ordin
poate fi transmisă prin gir, aceasta poate servi la acoperirea
obligaŃiilor de plată între participanŃii la lanŃul andosării. Astfel,
beneficiarul unei trate, care are o datorie faŃă de un terŃ, poate
plăti cu trata, andosând-o în favoarea creditorului său, care devine
noul beneficiar al cambiei; aceasta poate s-o utilizeze în acelasi fel
pentru plata propriilor datorii.
Plata prin trată – în cele două variante de mai sus – nu este una
perfectă, pentru că acest instrument nu reprezintă bani efectivi.
ObligaŃiile sunt stinse prin trată numai temporar, sub rezerva
încasării cambiei la scadenŃa de către ultimul beneficiar.
Mijloc de garantare














OperaŃiunile cu trata se caracterizează printr-un grad
ridicat de garanŃie conferit de mecanismul cambial. În primulrând, trasul este obligat
să accepte cambia la prezentare (în
caz contrar se recurge la protestul de neacceptare), iar din
momentul acceptării trasul de vine debitorul principal al
obligaŃiei de plată. În al doilea rând, cambia poate fi
avalizată, un terŃ (avalistul) asumându-si obligaŃia de a plăti
în locul debitorului, dacă acesta nu efectuează plata. În
sfârsit, în cazul neonorării cambiei se poate recurge la
protestul de neplată. Pe de altă parte, datorită siguranŃei de care se bucură,
trata poate fi utilizată ca instrument de garantare în cadrul
unor tehnici de plată nesigure (de exemplu, incasso documentar)
sau ca mijloc de garantare a îndeplinirii unor obligaŃii
contractuale.
·
Mijloc de creditare
Între momentul nasterii obligaŃiei de plată a debitorului (importatorul) si
momentul încasării contravalorii creanŃei sale de către creditor
(exportatorul) se scurge un anumitinterval de timp, deci se creează o
relaŃie de creditare. Ca atare, în valoarea cambiei trebuie să se
reflecte si costul creditării, Ńinând seama de valoarea creanŃei,
dobânda pieŃei si numărul de zile până la scadenŃă.
În ceea ce priveste scadenŃa (termenul de plată) aceasta poate fi
indicată în mai multe feluri:
- scadenŃa “la vedere”, caz în care posesorul cambiei (beneficiarul) o pate
prezenta spre încasare la orice dată calendaristică, iar trasul trebuie să
o achite în aceeasi zi; în general, legea limitează terenul de prezentare
a unei trate “la vedere” (în România la un de la emisiune);
- scadenŃa la un anumit termen de la prezentare, respectiv un anumit
număr de zile de la data acceptării de către tras (sau a protestului de
neacceptare);
- scadenŃa la un anumit termen de la data emiterii; scadenŃa la o dată
fixă (formula cea mai des utilizată), când în textul cambiei se trec ziua,
luna si anul când se va face plata.
Cambia este mai ales un mijloc de creditare pe termen
scurt, scadenŃa acesteia nedepăsind, în general, un an,
varianta cea mai frecventă fiind de 90 de zile.
O variantă a cambiei poate fi socotită biletul la ordin
(engl. promissory note). Acesta este un înscris prin care o
persoană (emitentul) se obligă să plătească unei alte
persoane (beneficiarul), sau la ordinul acesteia, o sumă
de bani la scadenŃă. Deci, faŃă de mecanismul cambial
în cazul biletului la ordin există numai două părŃi:
emitentul, care cumulează funcŃiile trăgătorului si
trasului si este debitorul obligaŃiei de plată) si
beneficiarul, creditorul plăŃii.
Model de completare a cambiei

similar documents