fenomene ale naturii - partea i

Report
Fenomene ale naturii :
Roua şi bruma
Norii
Ploaia, fulgerul, tunetul
Grindina
Curcubeul
Ceaţa
Lapoviţa şi poleiul
Chiciura
Zăpada
Avalanşa
Omul şi natura
Roua este un fenomen meteorologic care face
parte din categoria precipitaţiilor.
Ea se formează de obicei seara sau în cursul
dimineţii.Prin răcirea aerului,vaporii de apă existenţi
la suprafaţa solului se condensează formându-se pe
diferite obiecte de pe sol picături de apă.
Bruma este formată prin procesul de condensare
şi ulterior de îngheţare a vaporilor de apă care iau
naştere la suprafaţa solului.
Ea se formează, de fapt, în loc de rouă în sezonul
rece, când temperatura a atins punctul de îngheţ.
Norii sunt mase de vapori de apă din atmosferă.
Ei fac parte din circuitul apei în natură.
Vaporii de apă, evaporaţi din mări şi oceane,
sunt prezenţi peste tot în atmosferă.
Ploaia este o parte importantă a circuitului apei
în natură şi are loc după ce apa care s-a evaporat
din râuri, lacuri, oceane, ş.a.m. se condensează
ajungând picături de apă şi cade pe pământ,
întorcându-se înapoi în pârâuri, râuri, lacuri.
Popular, ploaia mai este denumită bură dacă
picăturile sunt fine şi multe şi este descrisă ca fiind
torenţială atunci când picăturile de apă sunt mari,
multe şi cad cu repeziciune.
Fulgerul se produce între nori încărcaţi cu sarcini
electrice diferite, iar descarcărea între nori şi
pământ provoacă un arc luminos, numit trăznet.
Atunci când vedem
un fulger nu auzim
imediat şi sunetul
produs de
descărcare (tunetul),
deoarece viteza
sunetului este
mai mică faţă de cea
a luminii.
Forma în zig-zag a fulgerului este produsă prin
descărcarea electrică numai prin zonele cu aer
ionizat. Un fulger atinge în medie lungimea de
1 – 2 km, iar în zonele tropicale, unde umiditatea
aerului este mai ridicată, fulgerul poate atinge
2 – 3 km lungime.
În nori s-au observat fulgere cu o lungime de
5 – 7 km, iar cu ajutorul radarului pentru fulgere,
unele ce ating 140 km lungime.
Grindina este o formă de precipitaţii, particulele
de apă din atmosferă căzând pe suprafaţa solului
în formă de gheaţă. Se formează atunci când
picăturile de ploaie traversează straturi de aer cu
temperaturi scăzute (sub 0° C).
Inundaţia este numele dat procesului de revărsare
peste maluri a apelor curgătoare sau a lacurilor.
Inundaţiile pot avea loc în timpul viiturilor, în urma
ploilor torenţiale, topirii bruşte a zăpezilor etc.
Inundaţiile reprezintă hazardul cel mai larg
răspândit pe Terra, cu numeroase pierderi de vieţi
omeneşti şi cu pagube materiale de mari proporţii.
Anual sunt înregistrate pe glob peste 20 000 de
victime, 100 de milioane de persoane fiind
afectate, în diferite grade, de producerea acestor
fenomene.
Curcubeul, cel mai frumos fenomen din atmosferă,
a impresionat omenirea din toate timpurile, fiind
considerat un "semn ceresc" care aduce binele,
pacea şi prosperitatea.
Curcubeul este un fenomen optic care ia naştere
din cauza dispersiei şi reflexiei luminii solare în
picăturile de ploaie.
Ceaţa este un fenomen meteorologic care constă
într- o aglomeraţie de particule de apă aflate în
suspensie în atmosferă, în apropierea suprafaţei
solului. Vizibilitatea orizontală se reduce sub
1000 de metri.
Atunci când vizibiltatea orizontală
este cuprinsă între 1000 m şi 5000 m
avem de-a face cu fenomenul numit
negură sau pâclă.
Ceaţa este mai frecventă toamna
şi primăvara, când temperaturile sunt mai
scăzute şi vaporii ating starea de saturaţie la
o cantitate mult mai mică în unitatea de volum
decât în timpul verii. Ceaţa se formează
îndeosebi dimineaţa şi seara.
Lapoviţa este zăpada care s-a topit parţial pe
parcursul căderii sale spre sol, aerul din jur fiind
suficient de cald pentru a topi o parte din zăpadă
dar nu suficient de cald pentru a o topi în
întregime astfel încât să producă ploaie.
Astfel, lapoviţa reprezintă un amestec de ploaie şi
ninsoare.
În situaţiile în care temperatura solului este sub cea
de îngheţ, lapoviţa poate forma straturi de gheaţă
invizibilă pe suprafaţa solului, numite gheaţă neagră.
Acelaşi fenomen se produce dacă ploaia îngheaţă la
contactul cu solul (poleiul ).
Chiciura este o formă de precipitaţii produsă prin
condensarea ceţii pe fulgi de zăpadă, formând un
bulgăre de chiciură sau acumulându-se pe
ramurile copacilor, pe conductorii liniilor electrice
sau pe alte obiecte de pe sol.
Zăpada (numită şi omăt sau nea) este o formă de
precipitaţii solide, adică apă îngheţată, aflată în
stare cristalină într-o multitudine de fulgi de
zăpadă.
Căderea precipitaţiilor sub formă de zăpadă se
numeşte "ninsoare".
Avalanşa reprezintă o masă importantă de zăpadă
care se pune în mişcare şi alunecă pe versantul
unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone
de zăpadă, precedată de o undă de şoc care
spulberă şi striveşte orice se află în calea ei.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi reprezintă
un pericol pentru populaţia montană din
numeroase ţări ale lumii.
Extinderea activităţilor turistice şi, în special,
practicarea sporturilor de iarnă determină o
creştere a riscului impactului avalanşelor.
Fenomenele naturale
sunt uneori o sursă
de încântare:
eclipsele, stelele
căzătoare, aurorele
boreale şi cascadele
vertiginoase
sunt fascinante.
Totodată, însă, ele pot
genera şi o teamă
justificată pe deplin,
găsindu-se la originea
catastrofelor naturale.
Dovadă: cicloanele,
valurile seismice, erupţiile
vulcanice, inundaţiile etc.
Incapabil să stăpâneasca aceste evenimente,
omul le poate totuşi influenţa.
Încalzirea climei datorată creşterii cantităţii
de emanaţii poluante din atmosferă poate duce la
catastrofe naturale de proporţii inimaginabile.
Realizat de: înv. Mioara Popa , Şcoala “Ion Basgan” Focşani
BIBLIOGRAFIE :
 Cunoaşterea mediului – manual
 www.images.google.ro
 www.animatedgif.net
 www.wikipedia
 articole din revista “DOXI”
 fotografii din arhiva personală
 din desenele elevilor mei

similar documents