Acizii - anisoarailie

Report
Acizii
Andrei Bianca
Croitoru Ana – Maria
Ilie Miruna
Iorga Andreea
Manole Alexandra
Pleșca Raluca
Clasa a VIII – a C
• Acizii = substanțe compuse care conțin în moleculă un radical acid
și unul sau mai mulți atomi de H2 care pot fi substituiți cu un metal,
rezultând săruri.
• Radicalul acid = atomul sau grupul de atomi din componența unui
acid, care nu se modifică în timpul reacțiilor chimice. Valența
radicalului acid = numărul de atomi de H2 din molecula de acid.
• Exemple: - HCl → radicalul acid → clorură ( Cl I )
- H2SO4 → radicalul acid → - HSO4 I (sulfat acid)
→ <SO4 II (sulfat)
- H3PO4 → radicalul acid → - H2PO4 I (sulfat diacid)
→ < HPO4 II (sulfat acid)
→ < PO4 III (sulfat)
Clasificarea acizilor
1. După compoziție:
a)
b)
Hidracizi – alcătuiți doar din H2 și un alt nemetal: - HCl
- H2 S
- HF
Oxiacizi – alcătuiți din H2, un nemetal și O2: - H3PO4
- H2SO4
- H2CO3
2. După numărul de atomi de H2 care pot fi substituiți:
a) Monobazici - 1× H2 : HCl, HNO3, HI, HBr
b) Dibazici - 2 × H2 : H2S, H2SO4 , H2CO3
c) Tribazici – 3 × H2 : H3PO4 , H3PO3
3. După tărie:
a) Tari : H2SO4, HCl, HNO3
b) Slabi : H2CO3, H2S , HCN
- HBr
- HI
- H3PO3
- H SO
2
3
- HNO3
Denumirea
 hidracizi → acid + numele nemetalului+ - hidric
 oxiacizi în care nemetalul are:
→ nemetalul are valenţă inferioară → acid + numele nemetalului + -os
→ nemetalul are valenţă siperioară → acid + numele nemetalului + -ic
Acidul clorhidric
(spirt de sare)
oxiacid, monobazic si tare
Acidul clorhidric
a) Starea naturală: este în stare liberă și se găsește în cantități mici, în
emanațiile vulcanice și în sucul gastric (0,3%).
b) Compușii: cloruri→ NaCl-clorură de sodiu- sare de bucătarie
→ KCl- clorură de potasiu- silvină
c) Metode de obținere:→ în industrie, prin sinteză: H2+ Cl2→2HCl
→ în laborator H2SO4+2NaCl→2HCl+Na2So4
d) Proprietăți fizice:
 este un gaz, incolor cu miros înțepător (iritant si sufocant)
 mai dens decat aerul(are densitatea mai mare decat a aerului)
 este solubil în apă
 este corozid
e) Propietăți chimice:
1. Proprietățile chimice ale HCl în stare gazoasă:
i. Reacția HCl în stare gazoasă cu amoniacul: HCl+ NH3 → NH3Cl-clorură de
amoniu (țipirig)
2. Proprietățile chimice ale soluției de HCl:
i.
Acțiunea asupra indicatorului: → fenolftaleina – incoloră în mediul acid;
→turnesolul – roșu
→metiloranj – roșu
ii. Reacția HCl cu metalele puternic electopozitive: →2HCl+Zn→ZnCl 2 +H2↑
→3HCl+Al→AlCl3 + 3/2H2↑
→2HCl(dil.)+Fe→FeCl2 +H2↑
iii. Reacția HCl cu oxizi metalici⟹clorură și apă: →2HCl+CaO→CaCl2 +H2O
→2HCl+CuO →CuCl2 +H2O
iv. Reacția HCl cu bazele (neutalizare)⟹clorură (sare) și apă:
→HCl+NaOH→NaCl+H2O
→2HCl+Cu(OH) 2 →CuCl2 +2H2O
v. Reacția HCl cu sărurile ⟹ clorură +acid mai slab:
→ 2HCl+CaCO3→CaCl2+CO2↑+H2O → reacție cu efervescență, de identificare
a carbonaților
→ 2HCl+BaCO3 →BaCl2 +CO2↑+H2O
vi. Reacția de recunoaștere a HCl:
→ HCl+AgNO 3→HNO3+AgCl↓ → alb-branzos (substanță fotosensibilă)
f)
Importanța:
1. Obținerea: hidrogen, clor, cloruri, acizilor mai slabi
2. Recunoașterea carbonaților
3. Neutralizarea bazelor
4. Curățirea obiectelor din cupru
5. Obținerea medicamentelor
6. Obținerea maselor plastice
7. Extragerea gelatinei lemnoase
Acidul sulfuric (vitriol)
oxiacid, dibazic si tare
a) Stare naturală:
în cantități mici în glandele unor moluște
sub formă de compuși: - sulfați: → CaSO₄ × 2 H₂O → gips
→ CuSO₄ × 5H₂O → piatră vânătă
→ MgSO₄ × 7H₂O → sare amară
b) Metode de obținere:
 în industrie: prin contact ( 3 etape):
I Prăjirea piritei: 2FeS₂ + 11/2O₂ → Fe₂O₃ + 4SO₂
II Oxidarea catalitică a SO₂ la SO₃: 2SO₂ + O₂ → 2SO₃
III Absorbția SO₃: SO₃ + H₂O → H₂SO₄
c) Propietăți fizice: Este lichid, uleios;
Este incolor si inodor (fără culoare si miros);
Este foarte solubil în apă și foarte avid de apă;
Are densitatea mai mare ca apa;
Se poate dilua (diluarea sa se face lăsând să se prelingă
pe o baghetă o cantitate mică de acid sulfuric, într-o cantite mare de apă)
d) Propietățile chimice:
i. Acțiunea asupra indicatorilor:→ fenolftaleina – incoloră în mediul acid;
→turnesolul – roșu
→metiloranj – roșu
ii. Reacția cu metalele: → H₂SO₄(dil) + Fe → FeSO₄ + H₂
→ H₂SO₄(dil) + Zn → ZnSO₄ + H₂
iii. Reacția cu metalele slab electropozitive:
→ 2 H₂SO₄(conc.) + Cu → CuSO₄ + SO₂ + 2 H₂O
iv. Reacția cu oxizii metalici: → H₂SO₄ + CaO → CaSO₄ + H₂O
→ H₂SO₄ + CuO → CuSO₄ + H₂O
v. Reacția cu bazele: → H₂SO₄ + 2NaOH → Na₂SO₄ + 2H₂O
→ H₂SO₄ + Cu(OH)₂ → CuSO₄ + 2H₂O
vi. Reacția cu sărurile: → H₂SO₄ + 2NaCl = Na₂SO₄ + 2HCl
→ H₂SO₄ + CaCO₃ = CaSO₄ + CO₂ + H₂O
Proprietatile chimice caracteristice ale acidului sulfuric:
vii. Reacția de recunoaștere: → H₂SO₄ + BaCl₂ → BaSO₄ + 2HCl
viii.Are caracter oxidant: → 2H₂SO₄ + C → CO₂ + 2SO₂ + 2H₂O
→ 2H₂SO₄ + S → 3SO₂ + 2H₂O
ix. Are caracter deshidratant (poate scoate apa din compoziția diferitelor substanțe) → C12H22O11(zahăr) = 12C + 11H₂O
e)
Utilizări:
i. La obținerea sulfaților
ii. La obținerea hidrogenului
iii. La obținerea acizilor mai slabi
iv. Pentru uscarea gazelor
v. La confecționarea bateriilor
vi. În agricultură – la obținerea îngrașămintelor cu azot si fosfor
vii. La rafinarea petrolului
viii. La obținerea explozivilor,mase plastice,textile
Acidul azotic(apă tare)
oxiacid, monobazic si tare
a)
Stare naturală:
i. Liber: în cantități mici în apa de ploaie și în aerul atmosferic
ii. Compuși: în sol sub formă de NaNO3 și KNO3
b) Metode de obţinere:
i. În industrie:→ Oxidarea catalitică a amoniacului:
5
→ NH3 + O2 ℃ → 2NO + 3H2O
2
→ Oxidarea monoxidului de azot la dioxid de azot:
→ 2NO+O2  2NO2
→ Absortia dioxidului de azot:
→ 4NO2+O2+2h2O 4HNO3
ii. În laborator: → Reactia azotaţilor cu acizii mai tari:
→ 2NaNO3+H2SO4 2HNO3 +Na2SO4
c) Proprietăţi fizice:
i. Este un lichid incolor ;
ii. Are miros înţepător ;
iii. Densitatea este mai mare decât a apei ;
iv. Acidul azotic este foarte solubil în apă ;
v. Soluţia de acid conduce curent electric ;
vi. Are acţiune colozivă
d)
Propietăţi chimice:
i. Acţiunea asupra indicatorilor:→Fenolftaleina → incolor
→Turnesol şi metil-oranj → roşu
ii. Reacţia HNO3 cu metalele: → HNO3+Al ↛
→ 2HNO3+Zn Zn(NO3)2 +H2
→ 2HNO3(dil)+Fe Fe(NO3)2+H2
→ 2HNO3+3Cu  3CuO+2NO+H2O
6HNO3 +3CuO  Cu(NO3)2 +2NO+3H2O
8HNO3+3Cu  Cu(NO3)2 +2NO+4H2O
iii. Reacţia HNO3 cu oxizii metalici: → 2HNO3+CaO  Ca(NO3)2+H2O
→ 2HNO3+CuO  Cu(NO3)2+H2O
iv. Reacţia HNO3 cu bazele: → HNO3+HaOH NaNO3+H2O
→ 2HNO3+Cu(OH)2Cu(NO3)2+ 2H2O
v. Reacţia HNO3 cu sărurile acizilor mai slabi:
→ 2HNO3+BaCO3Ba(NO3)2+CO2+H2O↑
→ HNO3+CaCO3 Ca(NO3)2+CO2+H2O
Propietăţi caracteristice ale HNO3
vi. Are caracter oxidant: → 4HNO3+3C3CO2+4NO+2H2O
→ 4HNO3+3S3SO2+4NO+2H2O
vii. Se poate descompune: → 4HNO34NO2+O2+2H2O
e)
Proprietăţi:
Se foloseşte în obţinerea : → azotaţilor
→acizilor mai slabi
→hidrogenului
→îngrăşămintelor chimice
→explozibililor
→mătăsii artificiale
→coloranţilor
Sfârşit

similar documents