instrumentele_calitatii

Report
Instrumente clasice
utilizate în
managementului
calităţii
1. Histograma
• În domeniul calităţii histogramele evidenţiază elementele
asupra cărora trebuie de intervenit pentru îmbunătăţirea
rezultatelor. Cea mai utilizată este histograma de frecvenţă.
Să presupunem că în urma controlului preciziei de strunjire a unei
piese pentru o dimensiune de 150 mm, cu o toleranţă admisă de
±5 mm. Datele măsurării a 100 de piese sunt prezentate în
următorul tabel.
• În urma grupării datelor se completează următorul tabel, care va
servi pentru construcţia histogramei.
Mijlocul intervalului
Intervalul
Frecvenţa
100-120
110
3
120-140
130
24
140-160
150
45
160-180
170
23
180-200
190
5
Total
100 piese
Analiza histogramei
Din analiza histogramei se
constată că zonele colorate
în albastru sunt în afara
câmpului de toleranţă
admis. Întrucât nu se
încadrează în cerinţele
normativului sunt
considerate neconformităţi,
respectiv rebuturi. Pentru
analist această informaţie
va sta la baza măsurilor ce
vor fi propuse în vederea
îmbunătăţirii calităţii de
execuţie a operaţiei de
strunjire.
2. Diagrama ISHIKAWA
• „Schelet de peşte” – sau diagrama cauză-efect, permite vizualizarea globală a
1.
2.
3.
4.
cauzelor şi identificarea cauzei majore care a determinat efectul studiat şi printr-o
şedinţă braistorming se formulează soluţii de eliminare a cauzei.
ETAPE:
Prezentarea problemei(efectului);
Expunerea principalelor cauze posibile(metoda celor 5-M);
Gruparea cauzelor în cauze fundamentale directe şi pe cauze secundare indirecte
sau subcauze.
Elaborarea şi dezvoltarea diagramei.
3. Diagrama Pareto (80 ∕ 20)
• Principiul (80 ∕ 20) este important pentru studiul problemelor legate
de calitate, întrucât cea mai mare parte a costurilor noncalităţii
înregistrate într-o organizaţie se datorează, în general, unui număr
mic de cauze speciale.
• Diagrama Pareto este o reprezentare grafică a unor date
(cauzelor defectelor), cu scopul de a ajuta echipa de lucru să-şi
ierahizeze obiectivele în funcţie de importanţa acordată.
• Analiza diagramei permite cunoaşterea defectelor. Pentru
obţinerea unei eficienţe imediate se recomandă ca eliminarea
defectelor să înceapă cu cele care au valoarea cea mai mare.
Pentru aceasta vor fi identificate locurile de muncă care le-au
provocat şi se vor face propuneri corespunzătoare, ţinând seama
de specificul activităţii.
Exemplu: analiza cost-defect;
• Pe axa ordonatelor sunt trasate clasele de defecte, în mod descrescător în funcţie de
importanţă, cea mai importantă fiind plasată la extrimitatea superioară a axei.

Pe axa absciselor este redată mărimea (amplitudinea) claselor de cauze (costul defectelor, nr.
defetelor, etc.). Amplitudinea este redată prin dreptunghuri lipite, desenate orizintal.

Diagrama este completată cu o linie întreruptă care reprezintă amplitudinea cumulată pe toate
clasele.
Costul cumulat
Diagrama de corelaţie :
• Evidenţiază grafic existenţa sau inexistenţa relaţiilor potenţiale dintre
două categorii de date (de exemplu: numărul reclamaţiilor şi numărul
produselor remediate).
• Diagramele evidenţiază diferite tipuri de corelaţii a celor două grupe de
date.
• Corelaţiile pot fi pozitive sau negative, având o intensitate (atracţie)
puternică sau slabă, liniară sau neliniară. Corelaţiile sunt pozitive dacă
valorile crescânde ale unei categorii de date corespund valorilor
crescânde ale celeilalte categorii şi negative în caz contrar
• Intensitatea corelaţiei este puternică dacă punctele nu prezintă un grad
mare de împrăştiere şi slabă când împrăştierea este mare.
• Dacă punctele prezintă un grad mare de împrăştiere, între cele două
categorii de date nu există corelaţii
Reprezentarea diagramei...
Într-un sistem de coordonate se trasează punctele ce reprezintă perechile de date.
Urmează interpretarea diagramei. Pentru aceasta trebuie să se traseze dreptele
orizontală şi verticală, care reprezintă medianele de distribuţie. În jurul punctului
central se găsesc patru zone(indicate prin cifrele 1-4). Se numără punctele din
fiecare zonă, cu excepţia celor plasate pe mediane, şi apoi se trec rezultatele întrun tabel în formă de pătrat.
După, se adună punctele pe diagonală, se calculează limita (n) .
Numărul de puncte
2
9
9
2
Calculul punctelor
Dacă cel mai mic dintre rezultatele (1+3) şi (2+4) este
inferior limitei, atunci există o corelaţie, iar dacă situaţia
este opusă atunci nu există corelaţie.
+
+
= 18
=4
n = 18 + 4 = 22
5. Graficul de control
• Graficele de control sunt instrumente statistice folosite
pentru a evalua stabilitatea unui proces. Acestea
permit sa se distinga cauzele variatiei.
Cauze aleatorii
ale variaţiei
Shewhart
Sunt cauze necunoscute şi cu puţină importanţă,
datorate întâmplării şi prezente în orice proces;
Variaţii ale
procesului
În mod normal, nu trebuie să fie
prezente în proces. Provoacă variaţii importante.
Cauze specifice
ale variaţiei
Numai cauzele specifice pot fi descoperite şi eliminate,
pentru a atinge obiectivul de stabilizare a procesului
Graficele de control au la baza ideea că variaţia unei caracteristici
a calităţiipoate fi cuantificată, obţinând mostre ale ieşirilor dintrun proces şi estimândparametrii distribuţiei sale statistice.
Reprezentarea acestor parametri într-un grafic în funcţie de timp va permite constatarea
schimbărilor în distribuţie.
Un punct în afara limitelor de control semnalează prezenţa unei cauze speciale de variaţie (alteori un semnal fals). Liniile
(superioară şi inferioară) reprezintă limitele de abateri, stabilite conform unor standarde, sau calculate numite limite de probabilitate. Limitele
de control sunt de obicei calculate ca 3σ (trei erori standard). Măcar că situaţiile diferă, de exemplu, pentru a diagnostica cauzele speciale a unui
proces de lungă durată se dezvoltă un model de 7 puncte consecutive în continuă creştere. Limitele de control depind de mărimea eşantionului
studiat. Diagramene Shewhart sunt de diferite tipuri vezi
(http://www.otago.ac.nz/sas/qc/chap-15/sect2.htm).
6.Stratificarea datelor

1.
2.
3.
4.
5.
O metodă utilizată în diferite domenii pentru analiza diferitor date, cercetarea cauzelor prin
compararea caracteristicilor cu două nivele obţinute dintr-un factor de variaţie unic (îmbunătăţirea
unei caracteristici de calitate comparînd rezultatele aplicării a două măsuri diferite). Paşi:
Se selectează eşantioanele ce vor fi supuse cercetării;
Se completează tabelul de rezultate;
Se înregistrează rangurile rezultatelor;
Se calculează suma rangurilor celui maai mic eşantion;
Se compară rezultatele cu cele din tabelul testului de comparaţie,
Eşantionul A
(n =13)
(n = 11)
Eşantionul B
Tabelul tabloului de comparare
11
13
Suma rangurilor= 166.5
103
172
Braistorming (furtuna de ideii)
• Concepută de A. Osborn, metoda porneşte
de la ipoteza că în orice domeniu de
activitate, problemele pot fi rezolvate mai
bine decât în prezent, dar pentru aceasta
trebuie de găsit ideile care să spargă
barierele rutinei.
• Metoda constă în organizarea unor reuniuni în
care participanţii să poată exprima nestingheriţi
şi emite orice idei , fiind sigur că nu se vor face
aprecieri asupra valorii şi oportunităţii acestora.
• Brainstorming-ul nu este, aşadar, o metodă
concretă de rezolvare a unor probleme, ci o
metodă folosită în procesul de
management al calităţii pentru obţinerea
soluţiilor în vederea rezolvării optime a
problemelor.
Reuşita braistormongului
presupune respectarea
anumitor reguli.
recomandare
//www.copywriteri.ro/2010/0
4/brainstorming-ul/
1. Băleanu, C. Managementul îmbunătăţirii continue, Editura Expert,
Bucureşti, 1996 ;
2. Drăgulescu, N. Ghid practic în domeniul managementului calităţii,
Editura
Niculescu, Bucureşti, 1999;
3. Olaru, M. Managementul calităţii, Editura Economică, Bucureşti,1999 ;
4. O. Pruteanu
- Managementul calităţii totale, Junimea, Iaşi – 1998.
5. Viorel Chirică
- Managementul calităţii, editura tehnica – INFO, Chişinău,
2002
6. www.docstoc.com/Capitolul-4-IMBUNATATIREA-CALITATII;
7.www.scritube.com/management/Instrumente-si-tehnici-de-baza;

similar documents