INTEMEIEREA BISERICII CRESTINE

Report
PROF. IONELA BABA
SC.”G.E.PALADE”, BUZAU
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI
 Mântuitorul a făgăduit
adeseori Apostolilor că
va fi mereu alături de
ei. La Înălţarea Sa la
ceruri, le-a mărturisit
că nu peste mult timp
Dumnezeu Tatăl le va
trimite pe Duhul Sfânt.
POGORÂREA SFÂNTULUI DUH
 După zece zile de la acest
eveniment, Apostolii stăteau
împreună când,deodată, “s-a
făcut vuiet, ca de suflare
de vânt ce vine repede, şi a
umplut toată casa unde
şedeau ei. Şi li s-au arătat
împărţite limbi ca de foc şi
au şezut pe fiecare dintre
ei. Şi s-au umplut toţi de
Duhul Sfânt şi au început
să vorbească în alte limbi,
precum le dădea lor Duhul
a grăi” (Fapte 2, 2-4)
Cum era acest dar al
vorbirii în limbi?
 Fiecare Apostol vorbea o
singură dată, în limba pe
care o ştia, dar cei care îi
ascultau, deşi erau din
popoare diferite, cu
limbi diferite, fiecare îl
înţelegea pe limba lui.
 După primirea Duhului Sfânt în
chip de limbi de foc, Sfântul
Apostol Petru, care era cel mai
în vârstă şi căruia îi revenea
deseori sarcina de a vorbi cel
dintâi mulţimilor, plin de curaj,
a început să predice iudeilor şi
prozeliţilor aflaţi în Ierusalim cu
ocazia praznicului Cincizecimii.
 prozelit=păgân convertit la
iudaism
 El le-a vorbit despre
puterile, minunile şi
înţelepciunea lui Iisus,
Cel care a fost omorât,
dar Care a Înviat, S-a
Înălţat la ceruri şi a
împlinit făgăduinţa de
a revărsa deasupra lor
pe Duhul Sfant.
 Invăţăturile sale, pe care
le primise de la Domnul
Iisus Hristos, au făcut ca
atunci, imediat după
predică, trei mii de
oameni să se boteze în
numele Sfintei Treimi şi
să intre astfel cei dintâi
în Biserica, cea care
crede în Hristos ca Fiu al
lui Dumnezeu.
De atunci şi până azi,
Sfântul Botez a rămas
calea de intrare în
Biserica
adevărată,
după cuvintele lui Iisus
Hristos, Care a spus:
“De nu se va naşte
cineva din apă şi din
Duh, nu va putea intra
în
împărăţia
lui
Dumnezeu” (Ioan 3, 5)
ORASUL IERUSALIM
 Astfel,
cei trei mii de
oameni botezati atunci la
Ierusalim, au format prima
comunitate
creştină,
miezul Bisericii creştine.
Lor li s-au adăugat mai
târziu mii şi mii de alţi
creştini, căci aceştia au
plecat apoi în locurile de
unde erau, ducând cu ei
cuvântul Evangheliei lui
Hristos şi vestindu-l şi
altora.
 In Ierusalim, numărul
celor ce credeau în
Hristos era tot mai
mare, aşa că la un
moment dat, Apostolii
nu au mai putut face
faţa comunitătii mari
de creştini.
 De aceea, au hirotonit şapte
diaconi, ca ajutători. Sfinţirea lor
ca diaconi a fost făcuta prin
punerea mâinilor Apostolilor
peste capetele lor şi prin
rugăciune. La scurt timp după
aceste alegeri, mai-marii evreilor
şi cei necredincioşi au început să-i
prigoneasca, Sfântul Ştefan fiind
chiar ucis cu pietre pentru
credinţa lui.
Diaconi
 Apostolii
Mântuitorului,
prin tragerea la sorţi, au
plecat în multe părţi ale
lumii pentru a răspândi
învătătura Măntuitorului.
Harul Preoţiei s-a transmis neîntrerupt de la Sfinţii Apostoli, prin
episcopi, până la preoţii din zilele noastre.
 Totalitatea celor ce cred în Iisus
Hristos (ca Dumnezeu şi Om
adevărat),
indiferent
de
naţionalitate, care sunt botezaţi
în numele Tatălui şi al Fiului şi
al Sfântului Duh şi care sunt
într-o continuă legătură cu
Dumnezeu prin harul Sfântului
Duh împărtăşit prin Sfintele
Taine şi celelalte lucrări sfinte,
săvârşite de preoţi, începând din
timpul Apostolilor şi până la
sfârşitul veacurilor, formează
instituţia divino-umană numită
Biserica.
 Creştinismul românesc a adoptat pentru sărbătoarea
Pogorârii Sfântului Duh, două denumiri:
 Cincizecime, de la sărbătoarea evreiască ce a coincis cu
acest moment creştin. Evreii comemorau atunci
primirea Tablelor Legii de către Moise pe Muntele Sinai,
printr-un praznic festiv la Ierusalim, la care participau
evrei din toate părţile lumii.
 Rusalii, de la sărbătoarea romană “Rosalia”, ziua
pomenirii morţilor prăznuită în timpul când înfloreau
trandafirii şi care avea loc cam în acelaşi timp cu a
comemorării Pogorârii Sfântului Duh.
Creştinii pot primi harul Sfântului Duh prin cele şapte Taine ale Bisericii, Sfinte Taine
întemeiate de Mântuitorul Iisus Hristos:
 1. BOTEZUL
 2. MIRUNGEREA
 3. SPOVEDANIA
 4. EUHARISTIA
 5. MASLUL
 6. CUNUNIA
 7. HIROTONIA
Biserica lui Hristos se îngrijeşte de toţi creştinii, îi întăreşte sufleteşte în această viată şi îi
pregăteşte pentru viaţa veşnică în Împărăţia lui Dumnezeu, trimiţând asupra lor putere
de la Duhul Sfânt:
Prin Botez ne naştem
spre viaţa veşnică, din apă
şi din Duh, împărtăşind
deplin adevărul credinţei.
 După
botez,
prin
Mirungere,
suntem
întăriţi
în
credinţa
creştină prin ungerea cu
Sfântul şi Marele Mir.
 Prin
Spovedanie
(Mărturisire)
ne
împăcăm cu Dumnezeu
şi ne curăţim de păcate.
 Prin
Sfânta
Impărtăşanie
(Euharistie), ne unim cu
Hristos primind Trupul şi
Sângele Său, “spre iertarea
păcatelor şi spre viaţa de
veci”.
 Prin
Sfântul Maslu
primim
uşurare
şi
vindecare de suferinţele
trupeşti şi sufleteşti.
 Prin Cununie primim
binecuvântarea
lui
Dumnezeu
pentru
întemeierea unei familii
creştine.
 Prin
Hirotonie unii
creştini devin apărătorii
dreptei
credinţe
şi
iconomi
ai
harului
dumnezeiesc.
Retineti!
 Pogorârea Duhului Sfânt
este comemorată de
Biserică la cincizeci de zile
după Învierea
Mântuitorului.
 Cincizecimea este ziua de
naştere a Bisericii Creştine.
 Biserica este instituţia
divino-umană formată din
totalitatea celor care sunt
botezaţi în numele Sfintei
Treimi.
 Prin lucrarea misionară a
Sfinţilor Apostoli şi a
urmaşilor acestora,
episcopi, preoţi şi diaconi,
creştinismul s-a răspândit
în multe părti ale lumii.
SFÂNTUL ARHIDIACON ŞTEFAN
PRIMUL MARTIR CREŞTIN
 Când numărul primilor
creştini a crescut, cei
doisprezece Apostoli au
hotărât să aleagă din
muţimea ucenicilor şapte
bărbaţi înţelepţi, care să-i
ajute în misiunea pe care
le-a încredinţat-o Domnul
nostru Iisus Hristos.
Aceştia au primit de la
Dumnezeu, prin punerea
mâinilor Sfinţilor Apostoli
peste ei, darul diaconiei.
 Primul diacon ales a fost Ştefan,
un tânăr plin de credinţă, care le
vorbea oamenilor cu multă
dragoste despre Iisus Hristos. Prin
cuvintele de învătătură pe care le
rostea şi prin minunile ce le
săvârşea, el a atras mulţi oameni
la credinţa creştină. Duşmanii
creştinilor au încercat să combată
învăţătura plină de Duh Sfânt a lui
Ştefan. Văzând că nu reuşesc, ei
au plătit martori mincinoşi care să
spună că Ştefan rosteşte cuvinte
de hulă împotriva lui Dumnezeu
şi a lui Moise. Ca urmare a acestei
acuzaţii, arhidiaconul Ştefan a fost
dus în faţa sinedriului pentru a fi
judecat.
 Aici, Ştefan a ţinut o cuvântare prin
care a respins mărturiile mincinoase
şi, cu mult curaj, i-a mustrat pe
membrii sinedriului pentru
necredinţa lor, acuzandu-i ca l-au
omorat pe Iisus Hristos.
 Vorbele lui Ştefan au stârnit mânia
judecătorilor şi a celor care erau de
faţă. Aceştia l-au târât pe Ştefan
afară din cetate şi au început să-l
bată cu pietre. In timp ce era lovit,
Ştefan se ruga, zicând: “Doamne,
Iisuse, primeşte duhul meu!” .
Înainte de a muri, Ştefan a găsit
puterea să se roage pentru cei ce-l
ucideau: ”Doamne, nu le socoti
lor păcatul acesta!”
 După moartea sa, câţiva creştini
au ridicat trupul Sfântului şi l-au
îngropat cu cinste, în apropiere
de Ierusalim.
 Sfântul Arhidiacon Ştefan este
primul mucenic al Bisericii lui
Hristos. El şi-a dat viaţa
mărturisind credinţa cea
adevărată.
 Biserica ortodoxă îl sărbătoreşte
pe Sfântul Ştefan în fiecare an,
pe data de 27 decembrie.
RUGĂCIUNE CĂTRE DUMNEZEU DUHUL SFÂNT
 Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care
pretutindenea eşti şi toate le plineşti, Vistierul
bunătăţilor şi Dătătorule de viaţa, vino şi Te sălăşluieşte
întru noi şi ne curăţeşte de toată întinarea şi mântuieşte,
Bunule, sufletele noastre.

similar documents