Agricultura ecologică

Report
Agricultura ecologică
Gheorghe DUCA
academician
Agricultură ecologică
”Agricultura ecologică reprezintă o abordare
a agriculturii pentru o producere agricolă,
inofensive omului şi mediului ambiant şi durabile
din punct de vedere economic.
Esenţa AE constă în utilizarea proceselor
naturale şi resurselor reciclabile.
Agricultura ecologică
(biologica)
asigură crearea unui agroecosistem fără
folosirea substanţelor chimice poluante
sub formă de îngrăşăminte minerale şi
pesticide, neadmise de standardele de
certificare pentru întreg ciclul de
fabricare a agroalimentelor.
Istoria agriculturii ecologice
- Inceputul AE se consideră Teoria agriculturii
biodinamice elaborată de Rudolf Steiner (filozof
austriac) în 1913. „Omul trebuie să trăiască în
armonie cu ambianţa sa.”
- Anii 60 - îşi iau avântul mişcările ecologiste graţie
filozofiei „reîntoarcerea la natură”.
- Anii 70 - se creează organizaţia globală IFOAM
(Federaţia Internaţională a Agriculturii Ecologice).
- Anii 1980 şi 1990 - cererea consumatorilor pentru
produsele ecologic pure devine exponenţială.
Istoria agriculturii biologice
Termenul „Agricultură Biologică” a apărut
în anul 1991 şi a fost apoi legalizat prin
Regulamentul Consiliul Europei nr. 2078/92
din 30 iunie 1992 privind metodele de
producere agricolă compatibile cu cerinţele
de protecţie a mediului şi dezvoltării
localităţilor rurale.
În conformitate cu Directiva nr. 2092/91
Numai produsul obţinut conform regulilor de producere expuse
în această Directivă poate fi etichetat sau poate fi dat reclamei,
folosind termenii specifici fiecărei ţări – membră a Consiliului
Economic al Europei, care sînt sinonime:
În spaniolă
ecologico
În daneză
okologisk
În germană
ökologisch
În greacă
βιoλoγικο
În engleză
organic
În franceză
biologique
În italiană
biologico
În olandeză
biologisch
În portugheză
biologico
Terminologia utilizată în UE





În UE au fost înregistrate cîteva iniţiative de
comercializare a produselor sub diverse stindarde, aşa
ca:
Ecologice;
Ecologic pure;
Biologice;
Prietenoase mediului;
În Moldova există necesitatea adoptării unei
terminologii de uz naţional.
Decretului Preşedintelui Republicii
Moldova nr. 1287-II din
29 decembrie 1999.
Cu privire la Concepţia naţională a
agriculturii ecologice, fabricării şi
comercializării produselor alimentare
ecologice şi genetic nemodificate.
Hotărârea Guvernului Republicii
Moldova
Nr.863 din 21.08.2000
pentru aprobarea Concepţiei naţionale a
agriculturii
ecologice,
fabricării
şi
comercializării
produselor
alimentare
ecologice şi genetic nemodificate
SM: 2001
(SR 13454)
Standard moldovean
Produse biologice
Ghid de producere, procesare,
etichetare şi comercializare a
produselor agroalimentare biologice
Standard moldovean
Republica Moldova a preluat în
calitate de Standard Moldovean
Standardul Român „SP 13454.
Produse biologice.
Ghidul SM (SR 13454)
cuprinde:

regulile de producere, procesare, etichetare
şi
comercializare
a
produselor
agroalimentare ecologice;
 sistemele de inspecţie şi certificare;
 tabele cu substanţele permise în fertilizarea
solului, controlul bolilor şi dăunătorilor la
plante şi cu auxiliari de procesare.
Unele definitii:
Produse ecologice
Produse agroalimentare obţinute, fabricate,
păstrate, prelucrate şi certificate în conformitate
cu reglementările standardelor de producere
ecologică şi cu legislaţia naţională, armonizată
cu prescripţiile în domeniu ale Uniunii
Europene
Acreditare/omologare
Procedură prin care o autoritate recunoaşte
oficial faptul că un organism sau o persoană
este competentă să realizeze sarcini speciale
Certificare
Procedură prin care o terţă parte (o organizaţie
independentă de furnizori sau consumatori) dă
o asigurare în scris că un produs corespunde
condiţiilor specificate
Procesul de Certificare
Procesul de certificare trebuie să cuprindă întregul
spectru complet de evenimente de la „sol la
servire”, cum ar fi:
- Creşterea.
- Ambalarea şi Transportul.
- Depozitare şi Distribuire.
- Producere (dacă este cazul) pentru vînzătorul cu
amănuntul.
Principiul recunoaşterii
reciproce
Ajustarea legislaţiei garantează accesul în UE şi
permite libera circulaţie a produselor prin UE fără
bariere, în afară de cele prevăzute de tratatul CE sau în
alte Reglementări şi Directive adoptate ulterior;
 Clauze privind protecţia şi alte acţiuni de prevenire pot
fi întotdeauna întreprinse sub pretextul sănătăţii
publice, protecţia consumatorului şi protecţia mediului.

Inspecţie
Examinarea sistemelor de prelucrare
sau pentru controlul materiilor prime,
testarea produsului finit în scopul
verificării conformităţii lor cu cerinţele
pentru calitate.
Monitorizare ecologică
Control
sistematic
asupra
produselor
agroalimentare ecologice, proceselor de
producere/prelucrare a acestora, colectarea,
sistematizarea, păstrarea datelor şi asigurarea
cu aceste informaţii a populaţiei şi
organizaţiilor interesate
Etichetare
Este orice înscris, tipărit sau grafic, care este
prezent pe eticheta care însoţeşte alimentul, sau
este afişat în apropierea alimentului, inclusiv în
scopul promovării, comercializării sau
prezentării
Codex Alimentarius
prezintă un set de norme şi
recomandări referitor la produsele
alimentare, uniform prezentate şi
aprobate în plan internaţional, care
au scopul de a proteja sănătatea
consumatorului şi a asigura o
practică onestă în comercializarea
alimentelor.
Îndrumarul Codex pentru
Producerea, Prelucrarea, Marcarea
şi Marketingul Produselor Alimentare
Ecologice
A fost adoptat de către Comisia Codex
Alimentarius la sesiunea a 23-a în 1999.
Agricultura în Moldova
Sectorul agrar cuprinde aproape jumătate din populaţia
Republicii Moldova;
 Perioada de tranziţie de la economia sovietică este
foarte dificilă, fiind înregistrate multe reduceri de
producţie şi venituri în sectorul rural;
 În prezent majoritatea terenurile sînt private, iar în
sectorul de producere sînt înregistrate rezultate
modeste;
 Sectorul zootehnic este slab dezvoltat.

Premisele dezvoltării agriculturii
ecologice în Republica Moldova
Avem noi, în ţara noastră condiţii,
posibilităţi, premise de dezvoltare a
agriculturii ecologice (biologice)?
Răspunsul este afirmativ.
Premisele dezvoltării agriculturii
ecologice în Republica Moldova
- Condiţiile ecologice
sînt favorabile pentru
cultivarea unui spectru larg de culturi agricole
valoroase (horticole, etero-oleaginoase etc.);
- învelişul de soluri are un inalt potenţial
productiv;
- în legătură cu reducerea esenţială în ultimii 8 10 ani a aplicării mijloacelor chimice starea
ecologică a solurilor este satisfăcătoare;
- calitatea satisfăcătoare a resurselor acvatice
permite aplicarea irigaţiei fără pericolul de a polua
solurile;
Aspectul economic al producerii
organice în Moldova
 Există
potenţial pentru agricultura organică
ca activitate profitabilă în Moldova;
 Dacă presupunem o reducere de recoltă,
atunci apare necesitatea unui preţ mai
ridicat pentru a demonstra rentabilitatea în
comparaţie cu agricultura tradiţională;
Volumul exportului din
Moldova
În dependenţă de volumul numeric de produse
exportate din Moldova, s-a înregistrat următorul
clasament:
 Vin (25.9%);
 Tutun(4.1%);
 Suc (4.0%);
 Seminţe de floarea soarelui (3.4%);
 Nuci(3.1%).
Pieţele produselor ecologic
pure
- Peste 21 miliarde dolari SUA ,în fiecare an se înregistrează
o creştere de 20%.
- SUA şi Europa sunt plasate în topul clasamentului






SUA - 6,6 miliarde USD
Regatul Unit al Marii Britanii - 2 miliarde USD
Japonia - 3 miliarde USD
Danemarca - 21% de lapte este ecologic pur
Austria - 10% din gospodăriile de fermieri sînt de natură ecologică
Franţa - 0,5% din comercializarea produselor alimentare sînt
ecologic pure
- Comisionul produselor organice actualmente reprezintă 0%
- 60% cu media de 20% - 30%
Situaţia internaţională în
domeniul agriculturii ecologice
Agricultura a început să cîştige teren şi în
Europa Centrală şi de Sud. Circa 90% din
producţia ecologică a Ungariei este destinată
exportului, în special, în Germania. Şi România
are ceva experienţă în domeniu, inclusiv un
cadru legislativ bine definit. Producţia
ecologică se cultivă aici pe o suprafaţă de
11.405 ha.
Situaţia internaţională în
domeniul agriculturii ecologice
Agricultura ecologică este practicată şi în SUA,
Italia, Grecia, Ungaria, Polonia, Republica
Cehă, România etc. Ţările menţionate au
adoptat, în conformitate cu legislaţia
internaţională, Standarde Naţionale cu privire al
Producerea, Procesarea, Etichetarea şi
Comercializarea Produselor Ecologice.
Situaţia internaţională în
domeniul agriculturii ecologice
Germania a început promovarea reformelor în
agricultură şi comercializarea produselor
sănătoase încă cu 100 de ani în urmă. La finele
anului 2010, deja erau înregistrate 15.740
gospodării care administrau ecologic circa
jumătate de milion de hectare. Actualmente,
piaţa produselor ecologice aici este foarte
dezvoltată, Germania fiind unul din cei mai
mari importatori din lume.
Situaţia internaţională în
domeniul agriculturii ecologice
Marea Britanie, în perioada 1996 – 2000, şi-a
mărit suprafaţa terenurilor ecologice de la
50.000 pînă la 472.500 ha. Cea mai ridicată
cerere o au produsele folosite în hrana copiilor.
Agricultura ecologică în lume
După cel de-al doilea Război Mondial,
îngrăşămintele chimice au invadat agricultura
mondială. Rezultatele aplicării lor însă, s-au
dovedit a fi nefavorabile: degradarea solului,
calitatea proastă a produselor alimentare,
influenţa negativă asupra sănătăţii oamenilor, etc.
La începutul anilor 1980, omenirea a
conştientizat, pericolul îngrăşămintelor chimice.
Agricultura Ecologică în
Moldova
Deşi nu este atît de dezvoltată ca în alte ţâri,
agricultura ecologică începe deja să preocupe
fermierii din Moldova. Exemple concrete pot fi
terenurile întâlnite în s.Climăuţi, Donduşeni (6,5 ha
legume ecologice); s.Gura Bâcului, Anenii Noi;
(7.5 ha legume); s.Creţoaia, Anenii Noi (livadă –
15 ha coarne); s.Sculeni, Anenii Noi (20 ha culturi
furajere); s.Bahmut, Ungheni (cîţiva ari cu plante
aromatice, mirodenii).
Beneficiile Agriculturii
Ecologice
Se asigură produse naturale, benefice pentru sănătatea şi
imunitatea oamenilor;
 Se contribuie la creşterea longevităţii vieţii umane;
 Se respectă regulile naturale de creştere a plantelor şi
animalelor;
 Se contribuie la menţinerea faunei solului (diversitatea
biologică);
 Se pune în acţiune procesul de auto-regenerare a substanţelor
nutritive din sol;
 Se pune în aplicare mecanismul de auto-protecţie a culturilor;
 Se valorifică la maxim energiile naturale ieftine şi nepoluante;
 Se prelungeşte exploatarea solului pe toată durata anului;
 Se obţine un echilibru durabil în natură.

Standardul SGS de producere
ecologică / extras
Standardul de Producţie
Ecologică este elaborat de
Grupul internaţional SGS
(Societe Generale de
Surveillance)
Obiective principale de producţie şi
prelucrare ecologică
Sistemele agricole şi horticole ecologice sînt sisteme de
administrare a producţiei holistice, care , promovează
producţia de durată a alimentelor de calitate şi cantitate
optimă.
Principiile şi metodele implicate au drept consecinţă
practicile care:





Menţin şi/sau sporesc fertilitatea solului;
Minimalizează poluarea şi deteriorarea mediului;
Protejează şi sporesc mediul agricol, cu acordarea atenţiei deosebite
protecţiei naturii şi vieţii sălbatice;
Iau în consideraţie efectul extins social şi ecologic al sistemelor
agricole;
Menţin sau dezvoltă caracteristicile valoroase ale peisajului existent şi
habitatele corespunzătoare pentru protecţia naturii sălbatice, cu
acordarea atenţiei deosebite speciilor periclitate.
Politica de îngrăşare a solului
Tratarea, depozitarea şi aplicarea materialului
organic trebuie să nu cauzeze poluarea apelor de
suprafaţă sau subterane, se va acorda atenţie
eliminării oricăror posibilităţi de contaminare a
apei, solului sau culturilor de la substanţe
nutritive, organisme patogene, metale grele şi
reziduuri chimice (inclusiv antibiotice şi alte
reziduuri farmaceutice) în cazul folosirii
materialelor aduse.
Substanţă
Descriere, cerinţe structurale,
condiţii de folosire
Material produs la o Unitate
- Gunoi de grajd
Tratarea cu compost se permite la
necesitate, dacă se va introduce în sol
cu 120 de zile pînă la recoltarea
culturii, dacă ea este menită pentru
consum uman
- Reziduuri vegetale şi gunoi verde
Permis
- Paie şi alte substanţe de mulcire
Permis
- Noroi, urină
Tratarea cu compost se permite la
necesitate, dacă se va introduce în sol
cu 120 de zile pînă la recoltarea
culturii, dacă ea este menită pentru
consum uman
Material produs prin mijloace
normale
- Gunoi de grajd
- Gunoi de grajd uscat şi gunoi de
pasăre deshidratat
Restrîns - şi numai după tratare
corespunzătoare cu compost
Cu originea de la fabrici – interzis1
- Excremente animale tratate cu
compost, inclusiv gunoi de pasăre şi
gunoi de grajd tratat cu compost
- Excremente animale lichide (noroi,
urină, etc.)
Se cere indicarea speciei de animal
- Turbă, fără adaosuri sintetice
Fără adaosuri sintetice; se permite
numai în amestecuri pentru seminţe şi
sădire în ghiveci
- Resturile culturilor de ciuperci
Componenţa iniţială a subsolului
trebuie să se limiteze cu produsele din
această listă. Restrîns
Excremente animale lichide sînt
permise după fermentare controlată
şi/sau diluare cuvenită
- Excrementele viermilor
(vermicompost) şi insectelor
Permis
- Paie
Restrîns - şi numai după tratare cuvenită cu
compost
- Amestec de materie vegetală
tratat cu compost
Restrîns - şi numai după tratare cuvenită cu
compost
- Făină din sînge, faină din carne, Restrîns - iar făina din carne şi oase de
făină din oase, făină din pene,
animale nu se vor folosi ca nutreţuri animale
păr, blană, lînă, produse lactate şi
produse similare fabricate fără
conservanţi
- Produse lichide de peşte
Restrîns - se poate face numai din resturi,
nivelul pH se poate ajusta cu acid sulfuric,
citric sau fosforic astfel ca să fie stabilizat
nivelul pH 3.5
- Produse şi produse secundare
Se interzice tratarea cu adaosuri sintetice.
de origine vegetală pentru
Restrîns
îngrăşăminte (de exemplu faină
din turtă de oleaginoase, coajă de
cocos, praf de malţ, etc.)
Plante marine şi produse din plante
marine
Numai obţinute prin:
(i) procese fizice inclusiv deshidratare,
congelare şi măcinare
(ii) extracţie cu apă şi acid apos şi/sau
soluţie alcalină (iii) fermentare
Hârtie de ziare sau altă hârtie reciclată
Fără cerneală lucioasă sau colorată, ca
mulci sau materie pentru compost
Preparate biodinamice
Permis
Rumeguş, surcele şi aşchii de lemn
Lemn netratat chimic după tăiere
Scoarţă tratată cu compost
Lemn netratat chimic după tăiere
2. Substanţe pentru folosire în
îngrăşarea (fertilizarea) şi
condiţionarea solului
Se recomandă material organic (inclusiv extrase
vegetale), tratat sau netratat cu compost, din surse
ecologic certificate. Alte îngrăşăminte organice se
pot aplica numai în măsura în care hrănirea
adecvată a culturii în rotaţie sau condiţionarea
solului nu sînt posibile prin mijloacele expuse în
Slaidul 72 şi 73.
Aplicarea gunoiului brut (de exemplu
împrăştierea apelor uzate din staule sau din
grajduri direct pe padocuri) se va face numai cu
aprobarea prealabilă scrisă a SGS. În timpul
aplicării se va acorda atenţie capacităţii
pămîntului de a absorbi gunoiul/noroiul. Dacă
condiţiile sînt nefavorabile şi este posibilă
contaminarea, aplicarea nu va avea loc.
Gunoiul conţinînd excremente umane (fecalii şi
urină) sau noroiul format din excremente umane
nu se va folosi la plante destinate consumului
uman. Beneficiarii Licenţei vor asigura
îndeplinirea
tuturor
procedurilor
pentru
împiedicarea
transmiterii
dăunătorilor,
paraziţilor şi agenţilor infecţioşi şi vor obţine
aprobarea scrisă a SGS înainte de a folosi aceste
feluri de gunoi.
Îngrăşămintele minerale se vor folosi numai ca
supliment al materialelor în baza carbonului.
SGS va elibera permisul de folosire numai după
optimizarea altor practici de administrare a
fertilităţii.
Îngrăşămintele minerale se vor folosi numai în
componenţa lor naturală şi nu vor fi prelucrate
chimic pentru a deveni mai solubile.
Folosirea îngrăşămintelor în baza produselor
secundare neprelucrate de la abatoarele
animalelor şi a sîngelui proaspăt nu se permite.
Orice alte îngrăşăminte sintetice şi naturale,
inclusiv uree şi Nitrat Cilian sînt interzise
Denumire
Descriere, cerinţe structurale, condiţii de
folosire
Cenuşă de lemn
Din lemn netratat chimic după tăiere
Fosfat de rocă măcinat
Conţinut de cadmiu mai puţin sau egal cu 90
mg/kg deP2O5
Fosfat de alumin calciu
Conţinut de cadmiu mai puţin sau egal cu 90
mg/kg de P2O5 Folosire numai pentru soluri
alcaline (pH>7.5)
Zgură bazică
Restrînsă
Sare crudă de potasiu (de
Restrînsă - trebuie să provină din mină
exemplu: kainit, silvinit, etc.)
Sulfat de potasiu, posibil
conţinînd sare de magneziu
Restrînsă
Produs obţinut din sare crudă de potasiu prin
proces fizic de extracţie, posibil conţinînd de
asemenea săruri de magneziu
Stillage şi extras de stillage
Produse de distilare din amoniu sînt interzise
Carbonat de calciu de origine
naturală (de exemplu cretă,
marnă, calcar măcinat, ameliorant
Breton, cretă de fosfat)
-
Carbonat de magneziu şi calciu
de origine naturală (de exemplu
cretă de magneziu, calcar de
magneziu măcinat, etc.)
Numai de origine naturală
Sulfat de magneziu (de exemplu
kieserit)
Restrânsă
Soluţie de clorură de calciu
Tratarea frunzelor pomilor de mere, după
identificarea
deficitului de calciu.
Restrînsă
Sulfat de calciu (gips)
Numai de origine naturală
Argile (de exemplu perlit şi
vermiculit)
-
Sulf elemental
Restrîns
Microelemente - de exemplu bor,
cupru, fier, mangan, molibden,
cobalt, seleniu, zinc
Restrînsă, în cazuri de necesitate dovedită, nu
se va folosi ca substanţă de defoliere sau
erbicid. Microelementele produse din nitraţi
sau cloruri sînt interzise.
Clorură de sodiu
Numai provenită din mină.
Restrânsă
Pulbere de piatră (bazalt măcinat)
-
Controlul contaminării
Pentru nivelurile maxime de aplicare a metalelor grele şi
a altor poluanţi sunt valabile limitele următoare:
În sol (greutate uscată)
În composturi/gunoi (greutate
uscată)
mg/kg
mg/kg
Arsen
20
20
Mercur
1
2
Zinc
150
750
Crom
150
750
Cupru
50
200
Plumb
100
250
Nichel
40
60
Cadmiu
2
10
Conţinutul maxim
de Metale Grele, permis în sol şi
compost/gunoi
Pămîntul care depăşeşte nivelurile permise de
metale grele în stratul superior de sol se va
retrage din producţia culturilor ecologice pînă
la scăderea nivelurilor sub valorile permise.
Protecţia solului şi apei
Folosirea resurselor de sol şi apă se va efectua
ţinînd cont de perspectiva de durată. Beneficiarii
Licenţei vor întreprinde măsurile corespunzătoare
pentru a preveni eroziunea, salinarea solului,
folosirea excesivă sau necuvenită a apei şi
poluarea apelor de suprafaţă şi subterane.
Produse permise pentru curăţare şi dezinfectare a clădirilor şi utilajelor
zootehnice (de exemplu a utilajelor şi ustensilelor)
Săruri naturale de potasiu şi Esenţe vegetale naturale
sodiu
Apă şi abur
Acid citric, peracetic, formic, lactic, oxalic şi acetic
Lapte de var
Alcooli - etanol - interzise ca adaos nutritiv izopropanol numai ca dezinfectant
Var
Acid nitric (numai utilajele de muls - dar nu pentru
fabricarea produselor pentru piaţa SUA)
Var caustic
Acid fosforic (numai utilajele de muls) - să nu intre
în contact cu animalele sau solul
Hipoclorit de sodiu (de
exemplu, ca soluţie pentru
decolorare
Perhidrol
Sodă caustică
Produsele de curăţare şi dezinfectare pentru
mameloane şi utilajele de muls
Potasă caustica
Carbonat de sodiu

similar documents