tema 3 formare

Report
INVESTEŞTE ÎN OAMENI!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013
CALITATE ÎN
MANAGEMENTUL
UNITĂŢII ŞCOLARE
Tema 3:
„Cercul calităţii” – îmbunătăţirea
continuă a calităţii educaţiei
La nivelul unităţii şcolare, structura care organizează şi coordonează
activităţile de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii este Comisia pentru evaluarea şi
asigurarea calităţii (CEAC). CEAC joacă un rol foarte important în asigurarea
internă a calităţii, motiv pentru care îi este dedicat un capitol întreg din Legea nr.
87/2006, pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75/2005,
privind asigurarea calităţii educaţiei. Conform acestui act normativ, pe baza unui
regulament de funcţionare şi a unei strategii (ambele aprobate de către Consiliul
de Administraţie), CEAC îndeplineşte următoarele funcţii esenţiale:
•Coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a
calităţii, conform domeniilor şi criteriilor prevăzute la art. 10;
•Elaborează anual un raport de evaluare internă privind calitatea educaţiei în
organizaţia respectivă. Raportul este adus la cunoştinţă tuturor beneficiarilor
prin afişare sau publicare;
•Formulează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei.
În primul rând, trebuie subliniat, încă o dată, faptul că prin orice acţiune a ei, CEAC
trebuie să contribuie, în mod direct şi explicit, la parcurgerea „cercului calităţii”:
planificare – realizare – verificare – revizuire / acţiune corectivă:
Planificarea („PLAN”)
Activitatea CEAC are ca punct de plecare Strategia de asigurare internă a calităţii
şi va lua în considerare ţintele strategice cuprinse în documentul respectiv.
Strategia de evaluare internă a calităţii se va fundamenta, la rândul ei (şi va avea
acelaşi orizont temporal) pe proiectul de dezvoltare instituţională.
Dacă ţintele strategice din PDI sunt formulate în termeni de creştere a calităţii, în
mod firesc, ele vor deveni şi ţinte ale strategiei de asigurare internă a calităţii.
Aceasta din urmă, va putea fi completată cu planuri operaţionale – anuale,
semestriale lunare, în funcţie de opţiunea unităţii şcolare.
Cele două documente programatice (strategia şi planul operaţional) vor fi
elaborate conform formatelor recomandate şi vor orienta demersul CEAC astfel
încât acesta să răspundă întrebărilor fundamentale (la care răspunde orice
demers de proiectare): De ce? Ce? Cum? Unde? Când? Cu ce rezultate?
Având în vedere că şcoala lucrează într-un sistem de calitate, pe lângă întrebările
„clasice” adresate proceselor de dezvoltare instituţională, rezultatele obţinute vor
trebui să răspundă şi la întrebările:
•Cât de buni suntem?
•De unde ştim cât de buni suntem?
•Ce vom face în continuare pentru a deveni şi mai buni?
Obiectivele din documentele proiective nu apar prin „revelaţie”, ele trebuie să fie
consecinţa unor studii şi a aplicării unor instrumente. Astfel, finalităţile stabilite în PDI
vor deriva din punctele slabe rămase după ciclul de autoevaluare anterior sau vor fi
stabilite în urma aplicării unor metode şi instrumente specifice de investigare
(chestionare, interviuri etc.), pentru a identifica punctele (presupuse) slabe.
Chiar dacă CEAC poate şti ce zone de îmbunătăţire are şcoala, punctul de plecare
în demersul de îmbunătăţire trebuie să fie dat de interpretarea unor date rezultate
din aplicarea unor instrumente de investigaţie, nu doar impresia că este ceva care
„nu merge”.
Încă din etapa planificării/proiectării, CEAC se va raporta la sistem. CEAC
nu funcţionează izolat faţă de celelalte componente ale sistemului de
management al unităţii şcolare. CEAC trebuie să pună în legătură toate
celelalte piese din configuraţia sistemului, la nivel de instituţie. Mai mult decât
atât, CEAC are rolul de a angaja structurile instituţionale şi personalul şcolii în
îmbunătăţirea calităţii educaţiei. În definitiv, nici elevul, nici profesorul, nici
comisiile metodice nu fac altceva decât până acum, decât că eforturile lor sunt
coordonate, de către CEAC, în direcţia atingerii unor ţinte comune stabilite în
vederea îmbunătăţirii continue a calităţii.
Acţiunea (“Do”)
Documentele proiective decurg, în mod firesc, unele din altele, aşa cum este
figurat în schema de mai jos.
După cum se poate observa, strategia de evaluare internă a calităţii îşi are
originea în PDI, care fundamentează, desigur, şi PO. De asemenea, planul
de îmbunătăţire a calităţii este parte a PO, dar se fundamentează şi pe
strategia de evaluare internă a calităţii.
Situaţia ideală este, în opinia noastră, cea în care documentele proiective
fundamentale sunt integrate, strategia de evaluare internă a calităţii fiind
parte integrantă a PDI şi, respectiv, planul de îmbunătăţire a calităţii, parte
integrantă a PO:
CEAC coordonează activităţile de îmbunătăţire a calităţii, dar aceasta nu
înseamnă că le şi realizează efectiv. Pentru fiecare activitate derulată, dovezile
referitoare la îndeplinirea/ neîndeplinirea cerinţelor, aşa cum sunt ele definite prin
standarde şi standarde de referinţă, sunt centralizate la nivelul CEAC.
Dovezile respective fundamentează, la rândul lor, raportul anual de evaluare
internă a calităţii (RAEI) care, conform legii, trebuie realizat în fiecare an şi făcut
public de către fiecare unitate şcolară.
Recomandăm ca, printre primele activităţi desfăşurate de către CEAC, să fie şi
realizarea unei baze de date proprii care să cuprindă informaţiile necesare
managementului calităţii de la nivelul şcolii, conform prevederilor legale. Cu aceste
premise, CEAC poate coordona efectuarea unei prime evaluări interne prin aplicarea
standardelor corespunzătoare, pentru identificarea stării reale a organizaţiei şcolare
faţă de cerinţele sistemului de învăţământ, aşa cum sunt ele formulate în standarde
şi standarde de referinţă.
Evaluarea internă / autoevaluarea pe baza sistemului standardelor
naţionale va furniza o primă serie de date primare, a căror analiză va releva
puncte tari şi zone de îmbunătăţire din funcţionarea organizaţiei furnizoare de
educaţie.
Instrumentele utilizate în investigarea / diagnoza stării de fapt de la nivelul
unităţii şcolare sunt extrem de variate. Prezentăm în continuare o descriere
sumară a unor astfel de instrumente, împreună cu activităţile necesare aplicării
lor, dar subliniem, încă o dată, faptul că selecţia, dezvoltarea şi aplicarea
instrumentelor de cercetare se realizează în funcţie de condiţiile concrete în care
funcţionează fiecare unitate şcolară.
Pentru realizarea interviului individual:
•se decid aspectele / datele care vor fi abordate / colectate prin interviu;
•se elaborează instrumentul, ghidul de interviu sau planul de discuţie (în
funcţie de gradul de structurare a interviului);
•se pregăteşte interviul (cine? de ce? ce? unde? când?), iar persoanele
selectate trebuie anunţate (agenda interviurilor fiind stabilită de comun
acord);
•se realizează efectiv interviul – care nu trebuie să dureze mai mult de 45
minute – o oră); dacă există posibilitatea şi participanţii sunt de acord,
interviul se poate înregistra (audio-video şi / sau în scris);
•se sintetizează răspunsurile persoanelor intervievate şi se elaborează
raportul interviului (care poate cuprinde: lista persoanelor intervievate, lista
problemelor identificate, lista recomandărilor formulate de către / pentru cei
intervievaţi, în funcţie de obiectivele interviului).
Pentru conducerea interviurilor de grup („focus groups”):
•se definesc aspectele abordate prin interviul de grup;
•se definesc criteriile de selecţie a participanţilor (6-10 persoane) şi se
selectează participanţii;
•se elaborează instrumentul, ghidul de interviu (de regulă cu 4-6 întrebări);
•se pregăteşte interviul de grup;
•se realizează interviul propriu-zis – care trebuie să dureze mai mult de
1,5–2 ore; dacă există posibilitatea şi participanţii sunt de acord, interviul se
poate înregistra (audio-video şi/sau în scris);
•se elaborează, după analiza răspunsurilor, un raport asupra discuţiilor (în
care vor fi selectate cele mai importante puncte).
Pentru realizarea observării:
•se definesc aspectele observate (în clasă, la lecţie, în şcoală, în activitatea
managerială etc.);
•se elaborează instrumentul, ghidul de observare;
•se realizează observarea propriu-zisă;
•se elaborează sinteza şi raportul de observare.
Pentru analiza documentelor existente:
•se definesc aspectele analizate şi documentele sursă;
•se elaborează instrumentul, ghidul de analiză a documentelor;
•se realizează analiza propriu-zisă a documentelor;
•se elaborează sinteza şi raportul de analiză a documentelor.
Selecția, dezvoltarea și aplicarea instrumentelor de
cercetare se realizează în funcție de condițiile
concrete în care funcționează fiecare unitate școlară.
Exerciţiu:
Observarea, interviul individual şi interviul de grup ca instrumente
de investigare / diagnoză
“Analizați condițiile realizării și aplicării instrumentului utilizat în investigarea stării
de fapt (OBSERVAREA / INTERVIUL INDIVIDUAL / INTERVIUL DE GRUP) cu
ajutorul fișelor primite; elaborați ghidul necesar (ghidul de observare / de interviu)
și aplicați-l în jocul de rol.
Cele 2 grupe care prezintă interviul individual și cel de grup vor realiza un “joc de
rol” (persoana intervievată / persoanele intervievate fac parte din grupul opus).
Fiecare interviu va avea câte 5 intrebări.
Fiecare grupa va redacta un scurt raport ( raportul de observare/de interviu)”
Pentru analiza datelor primare sau secundare strânse (prin chestionare,
interviuri, măsurători, testări şi prin orice alte instrumente care oferă date
primare):
•se decid datele / seriile care vor fi analizate şi instrumentele statistice
utilizate;
•se aplică instrumentele statistice şi se interpretează rezultatele obţinute.
Pe lângă realizarea concretă a activităţilor planificate, în această fază se
realizează şi elaborarea, aplicarea şi urmărirea modului de aplicare a
procedurilor.
Verificarea („CHECK”)
Faza de „verificare” trebuie să îndeplinească funcţiile cunoscute ale evaluării
(dar înţeleasă ca parte a autoevaluării):
•îmbunătăţirea activităţii curente – autoevaluarea trebuie să fie oportună, să
împiedice apariţia disfuncţiilor majore şi, în acelaşi timp, să arate foarte clar ce a
mers şi ce nu în activităţile trecute;
•asigurarea feed-back-ului pentru grupurile semnificative de interes – rezultatele
acţiunilor trebuie cunoscute de către elevi, părinţi, cadre didactice, manageri,
comunitate în ansamblul ei, pentru ca toate aceste grupuri de interes să poată
judeca dacă “investiţia” făcută (nu numai cea financiară) a dus sau nu la impactul
scontat şi dacă merită continuată sau nu;
•revizuirea şi optimizarea politicilor şi strategiilor educaţionale de la nivelul unităţii
şcolare pentru ca acestea să servească mai bine misiunii asumate.
Această autoevaluare trebuie să fie suficient de fină pentru a oferi date
solide, de încredere privind amploarea schimbărilor realizate: dacă acestea sunt
numai de suprafaţă, realizate din conformism sau prin imitaţie sau dacă,
dimpotrivă, schimbările sunt profunde, afectând cu adevărat şi durabil cultura
organizaţională şi întreaga activitate din şcoală.
Aceste două aspecte pot fi percepute ca fiind contradictorii: pe de o parte,
este necesar un sistem de evaluare construit suficient de “formal” pentru a se
asigura atât de necesara obiectivitate şi, pe de altă parte, acest sistem de
evaluare trebuie “subiectivizat”, interiorizat, perceput ca benefic (nu ca o “muncă
în plus”) şi util pentru toate părţile implicate, pentru a nu se declanşa reacţii de
conformism sau de tipul “dublei gândiri”.
Este evident faptul că, din această cauză, evaluarea externă nu este
suficientă. Ea trebuie completată şi (uneori) chiar înlocuită cu autoevaluarea, care
devine principala componentă metodologică a evaluării calităţii.
Pornind de la cele de mai sus, credem că s-a conturat deja răspunsul
nostru la întrebarea “De ce autoevaluare ca modalitate esenţială de judecare a
calităţii?”. Dezvoltarea unor instrumente de autoevaluare, realizate în comun şi
asumate la nivel cultural şi nu numai formal, constituie o cale esenţială de
asigurare a calităţii. Insistăm asupra faptului că acest proces de autoevaluare
trebuie să fie util întregii şcoli, ca un pas iniţial, nicidecum final.
Evaluăm pentru a dezvolta, pentru a creşte, pentru a învăţa şi nu pentru a
sancţiona, pentru a lăuda, pentru a spune “nu se poate” sau pentru a ne linişti că
lucrurile merg bine în şcoala noastră.
De aceea, ni se pare aproape inutil să menţionăm faptul că “dubla gândire”
nu-şi are locul aici: evaluăm pentru noi, ca şcoală şi nu pentru a satisface
pretenţiile cuiva din afară. Este, de asemenea, de la sine înţeles că un
instrument de evaluare trebuie pilotat (pentru a fi adaptat nevoilor şi intereselor
fiecărei unităţi şcolare) înainte de a fi utilizat efectiv.
Subliniem, aici, încă o dată, necesitatea ca întreg procesul de
autoevaluare să fie perceput ca util şi benefic de către toate grupurile de interes
semnificative la nivelul şcolii. Aplicarea instrumentelor de autoevaluare va trebui
să asigure implicarea acestor grupuri pe parcursul întregului demers.
În toate fazele acestui proces, rolul directorului – ca lider educaţional este esenţial: el va fi cel care va stabili sistemele de consultare şi de
participare la proces pentru grupurile şi persoanele semnificativ, el va fi
motorul acestui proces.
Rezultatul principal al acestei activităţi îl reprezintă Raportul Anual de
Evaluare Internă a Calităţii (RAEI), care se face public.
Acţiunea corectivă („ACT”)
În funcţie de concluziile obţinute prin evaluarea rezultatelor demersului
finalizat, se vor planifica activităţi şi se vor aplica măsuri care să asigure
implementarea cu succes a acţiunilor propuse de către CEAC. Toate aceste măsuri
devin „plan de îmbunătăţire a calităţii”, care poate fi inclus în RAEI sau prezentat ca
document separat, şi care va cuprinde activităţile de îmbunătăţire a calităţii pentru
perioada următoare (an şcolar sau semestru).
Ca orice plan operaţional, planul de îmbunătăţire a calităţii va cuprinde
obiective, resurse, termene, responsabilităţi şi indicatori de realizare. Activităţile
preconizate vor fi corelate atât cu PDI cât şi cu strategia de îmbunătăţire a calităţii
şi vor urmări, cu precădere, îmbunătăţirea calităţii predării şi creşterea nivelului de
satisfacţie a beneficiarilor.
În mod obligatoriu, planul de îmbunătăţire a calităţii va cuprinde activităţi
referitoare la acei descriptori şi indicatori care nu sunt îndepliniţi la nivel de
„funcţionare” (deci în domeniile în care nu sunt îndeplinite standardele de
acreditare).
EXERCIŢIU
1.1. Analizaţi studiul de caz propus în fişa de lucru şi identificaţi problemele cu
care se confruntă unitatea şcolară descrisă;
1.2. Precizați care sunt punctele slabe care ar necesita o schimbare în vedere
îmbunătăţirii calităţii;
1.3. “Localizaţi” aceste aspecte în domeniul-criteriul-subdomeniul de asigurare a
calității folosind HG 1534/2008;
1.4. Parcurgeţi etapele din “Cercul calității” pentru a îmbunătății situația prezentată.
Pentru fiecare etapă din Cercul calităţii:
PLANIFICARE = veți identifica punctele slabe prin raportare la țintele strategice din
Strategia de asigurare internă a calității, veți stabili ce se dorește în perspectivă, veți
identifica apoi care sunt cele mai importante rezultate ce urmează a fi obținute, veți
stabili prioritățile și veți elabora un(mini)-plan de îmbunătățire.
AC’IUNE (DO) = veți exemplifica acțiuni prin care pot fi aplicate acțiunile specificate
în planul de îmbunătățire.
CHECK (VERIFICARE) = veți exemplifica acțiuni de verificare a rezultatelor
ACT(ACŢIUNE CORECTIVĂ) = veți propune măsuri care se impun pentru
îmbunătățirea calității aspectului ales.
STUDIU DE CAZ
Prezentarea cazului :
“Un grup şcolar cu multe clase profil tehnic, specializări în domeniul construcţiilor şi
reparaţiilor de maşini, care funcţionează în municipiu reşedinţă de judeţ. Şcoala are
un corp profesoral numeros, în care cele mai multe cadre didactice sunt calificate,
dar suplinitoare / plata cu ora (ingineri, maiştri). Numărul elevilor este în
descreştere, deoarece specializările oferite de şcoală nu mai sunt solicitate datorită
închiderii mai multor întreprinderi de profil din oraş şi judeţ. S-au înfiinţat, în schimb,
mai multe firme de confecţii şi croitorie, care caută forţă de muncă specializată
(confecţioneri, croitori etc.). Şcoala poate primi prin donaţie mai multe maşini de
cusut.”
VARIANTA DE REZOLVARE
Domeniul de asigurare a calităţii = Eficacitate educaţională
Criteriul de asigurare a calităţii = Conţinutul programelor de studiu
Subdomeniul = Oferta educaţională
Puncte slabe: oferta educaţională nu mai este în acord cu cerinţele de pe piaţa
educaţională
PLAN
Managementul calităţii la nivelul unităţii şcolare nu presupune,
întotdeauna, activităţi noi, ci, de cele mai multe ori, sistematizarea
progresului în asigurarea calităţii, sprijinirea celor implicaţi şi stimularea
îmbunătăţirii calităţii, prin autoevaluare şi utilizarea tuturor resurselor
disponibile.
Cu cât concretizăm sistemele de calitate – de la nivel naţional şi regional
spre nivelul local şi al unităţii şcolare – cu atât este mai necesară adaptarea şi
contextualizarea elementelor (planuri, proceduri, instrumente etc.).
Ca atare, membrii CEAC vor trebui să deţină competenţe în acest sens iar
mentalitatea şi atitudinile corespunzătoare devin mai importante decât utilizarea
unor instrumente şi proceduri „prefabricate”.
Îmbunătățirea calității educației presupune proiectare,
analiză, evaluare și acțiune corectivă din partea organizației
furnizoare de educație, bazată pe selectarea și adoptarea
celor mai potrivite proceduri, precum și pe alegerea și
aplicarea celor mai relevante standarde de referință.
Exerciţiu: Îmbunătățirea continuă a calității
Alegeți un domeniu și o temă și construiți demersul de îmbunătățire a calității,
respectând etapele menționate în “Cercul calității. Folosiți în construirea
demersului îndrumările specificate în fișa de lucru.
Exerciţiu:
DOMENIUL: CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ
Baza materială: Spaţiul şcolar
Ţinta propusă:
Existenţa şi caracteristicile spaţiilor şcolare:
Asigurarea spaţiului adecvat cazării în bune condiţii a elevilor navetişti.
Analiza mediului:
O unitate şcolară de prestigiu la nivelul oraşului, care se bucură de o apreciere
pozitivă din partea comunităţii. Pentru a beneficia de aprecierea pozitivă a
elevilor şi a părinţilor, ne propunem să adaptăm spaţiul şcolar la cerinţele elevilor
navetişti care învaţă în schimbul II. Ţinând seama că elevii claselor a IX au o
schemă orară foarte încărcată, fapt pentru care ei termină orele de curs, în unele
zile, după orele 20, dorim să venim în sprijinul lor prin:
- amenajarea a trei camere, în internatul şcolii;
- dotarea cu mobilier adecvat a camerelor amenajate.
„Adevărata inovaţie şi progresul real le tragem din sânul nostru,
reformând şi îmbunătăţind instituţiile trecutului cu ideile şi preocupările
timpului de faţă.” (M. Kogălniceanu)
Exerciţiu: CIORCHINELE ACŢIUNILOR CERCULUI CALITĂŢII
Care ar fi cele mai importante 5
acţiuni de realizat pentru închiderea
cercului calităţii (Planificare-RealizareEvaluare-Revizuire), şi notaţi-le pe o
foaie A4.
Se va preciza că fiecare dintre etapele
cercului vor fi acoperite cu cel puţin
una dintre acţiuni.
“Înţelepciunea de a-ţi admite punctele slabe şi a le corecta
prin învăţare continuă înseamnă leadership.”
A. James
În concluzie, nu există perfecţiune,
dar există perfecţionare!
Fii un manager de calitate!

similar documents