BAZELE CONTABILITATII_7_BUN

Report
CONTUL
• În contabilitate, pentru a înregistra, calcula şi
controla existentul şi modificările în sens contrar
(creşteri, micşorări) ale fiecărui element patrimonial,
venit, cheltuială sau rezultat, într-o anumită perioadă
de timp, vom folosi instrumentul: CONT.
• Cea mai simplă formă de cont este numită T (“teu”)
pentru că seamănă cu litera “T” şi reprezintă o bază
bună pentru studiul sistemului partidei duble.
STRUCTURA CONTULUI
1. Titlul (denumirea) şi simbolul contului;
2. Debitul şi creditul;
3. Explicaţia sumelor înregistrate în cont;
4. Rulajul contului;
5. Total sume debitoare şi creditoare ale contului;
6. Soldul contului.
1. TITLUL ŞI SIMBOLUL CONTULUI
• Pe linia orizontală a T-ului sunt scrise titlul şi simbolul
contului.
• Titlul contului exprimă conţinutul economic al
elementului bilanţier (bun economic, sursă de
finanţare, proces economic sau rezultat financiar) a
cărui evidenţă se ţine cu ajutorul contului respectiv.
• Simbolul contului = cod numeric (100-9999) asociat
contului
• Titlul şi Simbolul sunt definite prin Regulamentul de
aplicare a Legii Contabilităţii
5121 – Conturi curente la bănci în lei
2. DEBIT ŞI CREDIT
• Partea stângă a oricărui cont este denumită debit,
iar partea dreaptă este denumită credit.
• Sumele trecute în partea stângă sunt debitoare, iar
cele din partea dreaptă creditoare.
• A debita un cont înseamnă a înregistra o sumă în
partea stângă a contului, iar a credita un cont
înseamnă a înregistra o sumă în partea dreaptă a
contului.
2. DEBIT ŞI CREDIT
• Se abreviază, de regulă, cu D şi respectiv C.
D
5121 – Conturi curente la bănci în lei
C
PRINCIPIUL DUBLEI ÎNREGISTRĂRI
“Orice operaţie economică se înregistrează, simultan
şi cu aceeaşi sumă, în DEBITUL unui cont ŞI în
CREDITUL altuia”
• Legătura dintre debitul (D) şi creditul (C) conturilor,
stabilită cu ocazia înregistrării operaţiilor economice
în conturi (cf. principiului dublei înregistrări) poartă
denumirea de corespondenţa conturilor, iar
conturile care reflectă o astfel de legătură se numesc
conturi corespondente.
3. EXPLICAŢIA
Explicaţia descriptivă a operaţiei economice care a
produs înregistrarea unei sume în cont.
• Constă în descrierea operaţiei, precizarea datei
operaţiei, a documentului justificativ asociat etc.
• Se poate folosi o referinţă la locul, din
REGISTRUL-JURNAL, unde este descrisă operaţia
respectivă (nr. crt. din REGISTRUL-JURNAL –
înregistrări cronologice). Ex: (25)
Explicaţia contabilă constă în indicarea sub formă de
simbol cifric a contului corespondent (conturilor
corespondente).
• Orice sumă înregistrată în debitul sau creditul
unui cont trebuie să aibă asociată o explicaţie
(să se poată ajunge rapid la documentul
justificativ care a generat înregistrarea
respectivă în cont)
D
5121 – Conturi curente la bănci în lei
(Încasare fact.
client)
200
(Încasări, intrări, creşteri)
C
(Ridicare Numerar)
100
(Achitare fact.
furnizor)
700
(Plăţi, ieşiri, scăderi)
RULAJUL CONTULUI
• Reprezintă MIŞCAREA elementului descris prin
cont
• Se calculează ÎNSUMÂND sumele (valorile)
înregistrate succesiv, într-o perioadă de
gestiune în debitul sau creditul unui cont, ca
urmare a creşterilor şi micşorărilor
determinate de operaţiile economice
• Există: RULAJ
CREDITOR (RC)
DEBITOR
(RD)
şi
RULAJ
5121 – Conturi curente la bănci în lei
D
(Încasare fact.
client)
RD
C
200
(Ridicare Numerar)
100
(Achitare fact.
furnizor)
700
200 RC
800
SOLDUL CONTULUI
• Reprezintă STAREA la un moment dat a elementului
descris prin cont
• Există:
– Sold iniţial – la începutul lunii (perioadei de gestiune)
– Sold final – la sfârşitul lunii (perioadei de gestiune)
– Sold curent – în orice moment, în cursul lunii
• Soldul poate fi: sold DEBITOR, sold CREDITOR sau 0
(Contul este soldat)
• Soldul iniţial se abreviază SI (SID sau SIc )
• Soldul final se abreviază SF (SFD sau SFc )
5121 – Conturi curente la bănci în lei
D
Sold iniţial (SID)
C
2900
(Încasare fact.
client)
(majorări ale elementului
patrimonial)
RD
200
(Ridicare Numerar)
100
(Achitare fact.
furnizor)
700
(diminuări ale elementului
patrimonial)
200 RC
800
TOTAL SUME
• Total sume = Rulaj + Sold iniţial
• Există: total sume debitoare şi total sume
creditoare
• Se abreviază, de regulă, cu TSD şi respectiv TSC.
5121 – Conturi curente la bănci în lei
D
Sold iniţial
C
2900
(creşteri)
(Încasare fact.
client)
RD
TSD = RD + SI
(micşorări)
200
(Ridicare Numerar)
100
(Achitare fact.
furnizor)
700
200 RC
800
3100 TSC
800
SOLDUL FINAL
• Soldul final = diferenţa (pozitivă!) între
total sume debitoare şi total sume
creditoare
• Dacă TSD > TSC atunci SFD
• Dacă TSD < TSC atunci SFC
5121 – Conturi curente la bănci în lei
D
Sold iniţial
C
2900
(creşteri)
(Încasare fact.
client)
RD
TSD = RD + SI
(micşorări)
200
(Ridicare Numerar)
100
(Achitare fact.
furnizor)
700
200 RC
800
3100 TSC
800
Sold final Debitor
2300
Relaţiile de calcul pentru soldul final/curent sunt :
1. TSD – TSC = SFD, când TSD > TSC
2. TSC – TSD = SFC, când TSC > TSD
3. TSD – TSC = 0, când TSD = TSC
•
Soldurile se stabilesc de regulă, la sfârşitul perioadei de gestiune,
reprezentând solduri finale care, la începutul perioadei următoare de
gestiune apar ca solduri iniţiale (Si).
•
Se numeşte ÎNCHIDEREA CONTURILOR operaţia prin care, la sfârşitul lunii,
se calculează rulajele, total sume şi soldul final
•
Folosind sistemul cu T-uri, pentru echilibrarea sumelor din debitul şi
creditul contului, închiderea conturilor se face prin trecerea soldului final
debitor în creditul contului respectiv sau prin trecerea soldului final
creditor în debitul contului respectiv.
• Se numeşte DESCHIDEREA CONTURILOR
operaţia prin care, la începutul lunii, se
înscriu în conturi SOLDURILE INIŢIALE,
preluându-le din:
- soldurile finale ale lunii anterioare
sau
- bilanţ
(ca SID pentru elementele de tip ACTIVE, respectiv ca SIC
pentru elementele de tip Kproprii sau Datorii)

similar documents