Metode activ participative utilizate în orele de limba romana

Report
Metode activ-participative
utilizate în orele de limba şi
literatura română
1.BRAINSTORMING ( ASALTUL DE IDEI)
Pentru derularea optimă a unui brainstorming se pot parcurge următoarele etape:
1. Etapa pregătitoare- cu cele 3 faze (de selecționare a membrilor grupului, de organizare
și de familiarizare cu tehnica- faza de pregătire a ședințelor)
2. Etapa productivă a grupului (stabilirea temei, rezolvarea problemelor,culegerea
ideilor)
3. Etapa trierii și a selecționării ideilor- evaluarea (analiza ideilor emise- se optează
pentru soluția finală)
- Nimeni nu are voie să facă observaţii negative:
- Înregistrarea tuturor ideilor în scris pe tablă.
-Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale: cuvinte, propoziţii,
colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol etc.
Exemplu –PUIŞORII, de Emil Gârleanu
La ce vă gândiți când auziți cuvântul toamnă?
Elevii vor scrie cuvinte/ sintagme legate de acest cuvânt.
2. BULGĂRELE DE ZĂPADĂ (METODA PIRAMIDEI)
Această metodă presupune focalizarea elementelor asupra celor esenţiale. Se
recomandă următoarele faze:
•faza introductivă– învătorul enunţă problema;
•faza lucrului individual – fiecare elev lucrează individual timp de 5 minute la
soluţionarea problemei;
•faza lucrului în perechi – consultarea cu colegul de bancă şi notarea soluţiilor apărute;
•faza reuniunii în grupuri mai mari – elevii se consultă asupra asupra soluţiilor în
grupuri;
•faza raportării soluţiilor în colectiv - întreaga clasă reunită analizează şi concluzionează
asupra ideilor emise;
•faza decizională – se alege situaţia finală şi se stabilesc concluziile.
Metoda permite relaţionarea fiecarui participant mai întâi cu un singur coleg, apoi cu
membrii grupului său şi, apoi cu toţi ceilalţi membri ai clasei.
3.CUBUL
Metoda presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective. Sunt recomandate
următoarele etape:
- realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează,
asociază, aplică, argumentează.Anunţarea temei.
- impărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând o temă de pe feţele cubului.
Descrie: Cum arata?- culorile, formele, mărimile etc.
Compară: Ce este asemănător, ce este diferit?
Analizează: Spune din ce este făcut?
Asociază: La ce te îndeamnă să te gândeşti?
Aplică: Cum poate fi folosit?
Argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul afirmaţiei tale.
E bun sau rau?De ce?
- redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.
- afişarea formei finale pe tablă.
Exemplu : Lectura ,,La cirese”
Descrie pe Nică
Compară comportamentul tău cu cel al lui Nică.
Asociază , gaseste insuşiri următoarelor cuvinte :cirese, vara, matuşa
Analizează pericolul prin care a trecut Nică. Ce-ar fi putut păti el?
Aplică : Dramatizaţi momentul intâlnirii mătuşii Mărioara cu Nică.
Argumentează : daca este sau nu vinovat Nică de cele întamplate ? De ce?
4.CVINTETUL
Reprezintă instrumentul de sintetizare a informațiilor, de evaluare a înțelegerii și creativității
elevilor și mijlocul de exprimare a creativității lor.
Este o poezie de 5 versuri care se elaboarează individual, în perechi sau în grup și respectă
următoarele repere : -titlul ( un singur cuvânt – substantiv);
- descriere ( 2 cuvinte – adjective);
- acțiune ( 3 cuvinte – verbe);
- sentimente, păreri( 4 cuvinte – enunț);
-esența subiectului ( un cuvânt cheie);
Aplicație :
Cartea
frumoasă, misterioasă
învaţă, ajuta, bucura,
cartea este o comoara.
Prieten.
Cvintetul este unul dintre cele mai rapide și mai eficiente mijloace de sinteză și
rezumare a informațiilor și noțiunilor.
Metoda este: - instrument de sintetizare a unor informaţii complexe;
- mijloc de evaluare a înţelegerii elevilor;
- mijloc de exprimare a creativităţii.
5.CIORCHINELE
1 . Se scrie un cuvânt sau se desenează un obiect în mijlocul sau în partea de
sus a tablei / foii de hârtie ;
2. Copiii, individual sau în grupuri mici, emit idei /sintagme legate de tema
dată;
3. Se fac conexiuni, de la titlu la ideile copiilor, acestea se pot face cu linii
trasate de la nucleu la contribuțiile lor sau ale grupurilor;
- nu se critică ideile propuse;
- poate fi utilizată ca metodă liberă sau cu indicarea prealabilă a
categoriilor de informații așteptate de la elevi.
Vizita de I. L. Caragiale
Elevii vor realiza o hartă a personajului IONEL !
6. CADRANELE
Metoda cadranelor reprezintă un demers didactic util mai ales pentru orele de
consolidare şi de recapitualre, şi putând fi folosită în diferite momente ale lecţiei, în care
activitatea individuală se îmbină cu activitatea frontală a elevilor.
Pentru aplicarea acestei metode se împarte în patru părţi pagina caietului prin trasarea
a două drepte perpendiculare; cadranele obţinute se numeroteaza de la 1 la 4. Se prezinta
sarcinile de lucru, fiecare sarcină fiind realizată în câte un cadran. Am încercat de fiecare
dată ca cerinţa să fie în concordanţă cu patru obiective operaţionale propuse pentru ora
respectivă.
Exemplu Cuore de Edmondo de Amicis.
1. Ideile principale ale textului
2. Formularea unor enunţuri folosind cuvinte noi
3.. Prezentarea însuşirilor perso-
4. Desen care să reprezinte conţinutul fragmentului
preferat.
najului principal
7.DIAGRAMA VENN
Se poate folosi cu succes în evaluare, la sfârşitul unei unităţi de învăţare, în
reflecţie, în paralela dintre două texte, două personaje. Această metodă cere desenarea a
două diagrame care se intersectează, în interiorul cărora se trec informaţiile ( asemănări,
deosebiri).Diagrama Venn este o metodă activă care îi determină pe elevi să se gândească
la asemănări şi deosebiri, să reflecteze asupra cunoştinţelor după scheme deja fixate în
mintea lor.
Exemplu: compararea textelor Balada munţilor de George Topârceanu şi Revedere
de Mihai Eminescu.
8.EXPLOZIA STELARĂ (STARBURSTING)
Este o metodă care stimulează creativitatea elevilor prin generarea de idei noi şi
care contribuie la dezvoltarea exprimării orale. Fiind asemănătoare brainstorming-ului,
metoda se compune din următorii paşi:
- propunerea unei probleme, pornind de la textul citit;
- împărţirea clasei pe grupe şi stabilirea timpului de lucru;
- formularea, în cadrul grupelor, a cât mai multe întrebări de tipul: cine? ce? când?
cum? de ce?;
- derivarea unor întrebări cu grad superior de complexitate din întrebările formulate
anterior;
Exemplu: după decodarea textului Stejarul din Borzeşti după Eusebiu Camilar, elevii
au fost împărţiţi pe perechi. Fiecare pereche a primit o fişă în care era desenată o stea. În
cele cinci colţuri ale stelei erau scrise întrebările: cine? ce? când? cum? de ce?. Elevii au
avut ca sarcină să formuleze întrebări pe baza conţinutului textului. După scurgerea
timpului de lucru stabilit, fiecare pereche a adresat întrebările sale perechii aflate în banca
din spatele său. Aceasta din urmă trebuia să formuleze răspunsul întrebării puse. Sarcina de
lucru s-a încheiat când toate perechile au formulat întrebări, dar şi răspunsuri.
Cine?
Ce?
De ce?
Când?
Cum?
9.GÂNDIŢI/ LUCRAŢI ÎN PERECHI/ COMUNICAŢI
Constă în comunicarea între doi elevi, care analizează împreună un text , extrag o
serie de idei pe care, de comun acord, le prezintă colegilor .
-Elevii formeaza perechi, într-un timp dat (3-4 min.) fiecare elev, din fiecare pereche ,
scrie despre un anumit subiect ; de fapt , ambii elevi răspund individual la anumite
întrebari pregătite dinainte de învăţător, întrebări ce suscită mai multe răspunsuri
posibile.
-Cand au terminat de scris, cei doi parteneri citesc, unul altuia, răspunsurile şi convin
asupra unui răspuns comun care să încorporeze ideile amândurora.
- Profesorul pune 2-3 perechi (în funcţie de timpul disponibil) să rezume şi concluziile
la care au ajuns, partenerii, de comun acord.
10.HARTA CONCEPTUALĂ
Este o metodă prin care învăţarea noilor informaţii depinde de conceptele deja existente în
mintea elevului şi de relaţiile care se stabilesc între acestea. Pentru că structurează cunoştinţele
elevului, important nu este cât cunoaşte elevul, ci relaţiile care se stabilesc între cunoştinţele
asimilate. Deşi a fost recunoscută ca o potenţială metodă de evaluare a cunoştinţelor, harta
conceptuală poate fi utilizată cu succes şi ca instrument de instruire.
Ea poate fi definită ca un grafic care include concepte centrale (localizate în centrul hărţii)
şi concepte secundare (localizate către marginea hărţii); prin harta realizată se comunică felul
în care este înţeleasă relaţia între concepte. Se poate lucra individual sau pe grupe, cadrul
didactic având rolul de a coordona activitatea şi de a organiza discuţiile prin care se trag
concluziile finale.
Exemplu: Copilăria - textele au fost grupate tematic, elevii au completat individual
următorul tabel.
Informaţii
Titlul textului din care am aflat informaţia
Copiii trebuie să fie Vizită după Ion Luca Caragiale
respectuoşi
Bunicii sunt sprijin pentru Bunicul
după
Barbu
nepoţi şi trebuie respectaţi. Delavrancea
Copiii pot găsi în bunici
parteneri
Familia se bazează pe
încredere şi dragoste
,La Medeleni
Teodoreanu
La ce-mi foloseşte în viitor
Voi fi respectuos cu cei din jur, dar mai ales
cu persoanele adulte.
Ştefănescu- Voi asculta de bunici şi voi avea mai multă
grijă de ei.
Nu voi minţi şi îmi voi respecta fraţii.
fragment
după
Ionel
11.HARTA TEXTULUI
Este metoda prin care elevii învaţă să descopere şi să prezinte elementele constructive
ale unui text. Se poate lucra individual sau pe grupe, harta contribuind din plin la
dezvoltarea capacităţii elevilor de a decoda un text.
Realizarea hărţii textului am realizat-o iniţial sub îndrumarea mea, dirijând demersul
până la obişnuirea elevilor cu paşii de lucru
Harta textului este o listă care prezintă succint:
Titlul textului:
Autorul:
Subiectul:
Scrie un scurt rezumat al povestirii
Personajele:
Descrie personajele principale
Acţiunea:
Povesteste o scenă palpitantă
Evaluare:
Crezi că povestirea merită citită? Motivează!
12.JURNALUL CU DUBLĂ INTRARE
Pentru aplicarea ei, elevii trebuie să-şi împartă pagina în două părţi, trasând o linie
verticală pe mijloc. În partea stângă se pot nota citate, fragmente, desene, concepte- cheie
din text, iar in partea dreapta comentarii personale, reactii afective la cele citite, vor
justifica alegerea făcută, vor scrie ce i-a determinat să facă această alegere. Pot nota, de
asemenea, impresii, sentimente, păreri, întrebări.
În reflecţie, învăţătorul poate cere elevilor comentarea unor pasaje sau expresii
care consideră că pot ridica probleme în înţelegerea textului sau pentru a le stârni
curiozitatea asupra unei anumite părţi din text pe care ar trebui să insiste mai mult şi pe
care n-au sesizat-o în realizarea sensului. Poate utiliza o serie de întrebări care să le
ghideze notaţiile şi implicit , procesul de gândire critică:
“Ce vi s-a părut semnificativ?”, ,,De ce?”,
“Cum v-a facut acest aspect sa vă simţiţi?”,
“Aveţi aceeaşi părere ca autorul?”…etc.
Metoda poate fi utilizată cu succes în etapa de realizare a sensului şi în cea de
reflecţie asupra oricărui aspect literar care vizează atât un conţinut informaţional, cât şi
suscitarea, prin intermediul acestuia , a unor stări afective intense, pe care elevii trebuie să
le expliciteze.
13.JOCUL DE ROL(SIMULAREA)
Metodă care contribuie la dezvoltarea capacităţii elevilor de a utiliza creator noţiunile
învăţate; asumarea şi jucarea unui rol demonstrează o înţelegere a relaţiilor care se pot
constitui la nivelul enunţului.Se bazează pe simularea unor funcţii, relaţii, activităţi,
fenomene, sisteme; elevii devin actori ai vieţii sociale pentru care se pregătesc; îşi vor
dezvolta capacităţile empatice, gândirea critică şi puterea de decizie; se exersează toleranţa
faţă de unele idei şi puncte de vedere diferite de cele proprii; prin dramatizare se generează
situaţii problematice şi se determină participarea activă a elevilor.
-Etapele pregătirii si folosirii jocului de rol
-Incălzire grupului
-Definitivarea situaţiilor si a personajelor
-Organizarea grupului; alegerea actorilor şI a observatorilor;
-Derularea jocului de rol;
-Analiza jocului de rol, ce implică : intervievarea actorilor , analiza de conţinut şi analiza
comportamentală;
14. LASĂ-MĂ PE MINE SĂ AM ULTIMUL CUVÂNT
Este o tehnică prin care:
-este realizată reflecţia ce urmează lecturării şi studierii unui text;
-încurajează participarea la activitatea de învăţare a elevilor mai tăcuţi, mai reţinuţi,
mai timizi, care nu au suficientă încredere în forţele proprii.
Asemanatoare jurnalului cu dublă intrare , această metodă facilitează participarea la
lecţie şi a elevilor tăcuţi.Se împarte elevilor o fişă cu un text iar elevii îşi aleg fragmentul
care le-a placut mai mult şi pe verso notează un scurt comentariu. Dupa ce s-a realizat
această activitate independentă, învăţătorul solicită un elev, ales în mod aleatoriu, să
citească fragmentul . Pe marginea acestui fragment se face un scurt comentariu. Ideile sale
în legatură cu fragmentul ales se prezintă, iar discuţia se opreşte aici, deoarece el are
ultimul cuvânt.
15. MOZAICUL
Această metodă presupune parcurgerea următorilor paşi;,
1.Construirea echipelor de lucru
Elevii numără,astfel încât fiecare membru al fiecărei echipe să aibă un număr;
2. Invatatorul imparte textul ce urmeaza a fi studiat in 4-5 parti (atatea cate echipe sau constituit initial)
3. Constituirea grupurilor de “experti”si rezolvarea sarcinilor de lucru
4.Fiecare membru al grupelor va primi o fișă de învățare (elevii cu nr.1 –fișa nr.1,cei
cu nr. 2 –fișa nr. 2…)
5. Se dă sarcina: fiecare elev va trebui să studieze întreaga lecție, care va fi însă
predată de colegii de grup pe fragmente;
6. Toți elevii cu nr. 1 se adună într-un grup, cei cu nr. 2 în alt grup… și se vor numi
„experți”. „Experții” citesc fragmentul care le revine, discută între ei, hotărăsc modul în
care vor preda;
7. Se refac grupele inițiale și „experții” predau celorlalți colegi de grupă ceea ce au
studiat;
Învățătorul va răspunde întrebărilor la care „experții” nu au știut și corectează
eventualele informații eronate.
16. PREDICŢIA(ANTICIPAREA)
Este o tehnică de instruire prin care elevii sunt solicitaţi să anticipeze derularea
evenimentelor care vor fi prezentate intr-un text, pornind de la câţiva termeni
cheie care vor apărea în text.
Elevii sunt înştiinţaţi că vor citi/studia un text interesant.
Invăţătorul cere elevilor sa realizeze individual, o scurtă povestire, pornind de
la 4-5 termeni-cheie selectaţi din text.
După scrierea gândurilor proprii, elevii, lucrând în perechi, comunică
partenerilor la ceea ce s-au gândit fiecare. Se ajunge la un acord minimal privind
evenimentele probabile prezente în textul ce va fi citit.
Elevii citesc textul/povestirea.
Reluarea lucrului în perechi; partenerii compară povestea imaginată de ei,
pornind de la termenii cheie daţi iniţal, cu conţinutul de idei al textului citit
constatând apropierile sau, dimpotrivă, diferenţele majore dintre acestea.
17.
PĂLĂRIILE GÂNDITOARE
Metodă care corespunde diferitelor tipuri de gândire.
Incurajeaza gandirea complexa, atat cea individuala, cat si cea de grup.
Participantii la jocul didactic trebuie sa cunoasca foarte bine semnificatia fiecarei culori
si sa isi asume rolul sugerat de aceasta;
Pălăria albastră – este liderul,clarifică/alege soluția corectă
(moderatorul), semnifică gândirea speculativă
Pălăria albă – informează
(povestitorul), este neutră, semnifică gândirea obiectivă
Pălăria roşie – spune ce simte
(psihologul), semnifică gândirea influenţată de afect
Pălăria neagră –identifică greșelile, aspectele negative
(criticul), semnifică gândirea critică negativă)
Pălăria verde –generează idei noi
(gânditorul), semnifică gândirea creativă
Pălăria galbenă ––identifică aspectele pozitive
( optimistul), semnifică găndirea optimistă
PĂLĂRIILE GÂNDITOARE
CIOC!CIOC!CIOC! de Emil Gârleanu
Despre ce este vorba în text?
Ce îţi place cel mai mult din text?
De ce s-a supărat veveriţa?
Ce a vrut să facă ciocănitoarea?
Adresează copiilor o întrebare din text să vedem
dacă l-au înţeles.
Imaginează- ţi un alt final pentru poveste.
18.METODA R.A.I.(Răspunde, Aruncă, Interoghează)
Este o metodă de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor, dar şi de verificare.Are la
bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor copiilor de a comunica (prin întrebări şi
răspunsuri), despre ceea ce au învăţat.Urmăreşte realizarea feed-back-ului printr-un joc de
aruncare a unei mingi uşoare
Copilul care aruncă mingea, trebuie să formuleze o întrebare, din cunoştinţele
însuşite şi să o adreseze copilului care o prinde. Cel care prinde mingea, răspunde la
întrebare, apoi o aruncă mai departe, altui coleg, punând o nouă întrebare. Copilul care nu
ştie răspunsul, iese din joc, la fel ca şi cel care este descoperit că nu cunoaşte răspunsul la
propria
întrebare.
Este o metodă de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor, dar şi de verificare, care
urmăreşte realizarea feed-back-ului.
19. SINELG(Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii)
Este o modalitate de codificare a textului care permite celui care învaţă să citească şi să
înţeleagă în mod activ şi pragmatic un anumit conţinut .
Ca metodă este tipică pentru etapa de realizare a sensului (învăţare, comprehensiune).
Inainte de a începe lectura textului, elevilor li se cere să noteze tot ce ştiu sau cred că
ştiu despre tema ce va prezentata în text. Invăţătorul pune întrebări pentru a direcţiona
gândirea elevilor , pentru a le stârni curiozitatea si a-i implica în citirea /studierea textului.
In timpul lecturării textului elevii trebuie să facă pe marginea lui nişte semne având o
anumită semnificaţie.
a) O bifă acolo unde conţinutul de idei confirmă ceea ce ei ştiau deja sau cred că ştiu;
b) Să pună un minus acolo unde informaţia citită contrazice sau este diferită de ceea ce ştiau
sau credeau că ştiu;
c) Să pună un plus în cazul în care informaţia citităă este nouă pentru ei;
d) Să pună semnul întrebării în dreptul ideilor care li se par confuze, neclare, sau în cazul
în care doresc să ştie mai multe despre un anumit lucru sau aspect.
20. STUDIUL DE CAZ
Presupune derularea de către elevi a unei cercetări similare experţilor din diversele
domenii ale realităţii extraşcolare; o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o
situaţie reală, autentică, luată drept exemplu tipic, reprezentativ pentru un set de situaţii şi
evenimente problematice Studiul de caz este metoda de găsire a soluţiilor eficiente pentru
rezolvarea unei situaţii problemă, antrenând elevii în situaţii reale, concrete. La nivel
cognitiv, metoda contribuie la ordonarea informaţiei în jurul unei idei, urmată de
argumentarea punctelor de vedere proprii. Sursa învăţării este reprezentată de problema
care creează o structură bazată pe învăţarea prin participare.
Exemplu: la discutarea textului „Învăţătorul nostru” după Edmondo de Amicis, elevii
au analizat cazul băieţilor care îşi batjocoreau un coleg. Părerile referitoare la
comportamentul acestora au fost susţinute cu argumente desprinse din text şi însoţite de
exemple de bună purtare din viaţa zilnică.
21. ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM ÎNVĂŢAT
Elevilor li se cere să inventarieze –procedând individual , prin
discuţii în perechi sau în grup- ideile pe care consideră că le deţin cu
privire la subiectul ce va urma. Aceste idei sunt notate în rubrica ,,Stiu,,
Totodată se notează şi ideile despre care au îndoieli sau ceea ce ar
dori să ştie în legătură cu tema respectivă.Aceste idei sunt grupate în
rubrica “Vreau să ştiu”, “Urmează” , apoi studierea unui text , realizarea
unei investigaţii sau dobândirea unor cunoştinţe referitoare la acel subiect.
Prin metode şi tehnici adecvate , elevii învaţă noile cunoştinţe iar, în faza
de realizare a sensului, ei inventariază noile idei asimilate pe care le
notează în rubrica “Am învăţat”.
22. TURUL GALERIEI
Tehnică de învățare prin cooperare care stimulează gândirea, creativitatea şi
învățarea
-eficientă încurajând copiii să-şi exprime opiniile cu privire la soluţiile
propuse de colegii lor.
-Se comunică sarcina de lucru;
-Se formează grupele;
-Elevii lucrează în echipe, iar produsul poate fi un desen/o caricatură/o
schemă/scurte propoziții;
-Elevii prezintă în fața clasei afișul,explicând semnificația și răspund
întrebărilor puse de colegi;
-Se expun afișele pe pereți, acolo unde dorește fiecare echipă;
-Lângă fiecare afiș se lipește câte o foaie goală;
-Li se cere grupelor să facă un tur, cu oprire în fața fiecărui afiș și să
noteze pe foaia albă anexată comentariile, sugestiile, întrebările lor;
-Fiecare echipă va citi comentariile făcute de celelalte grupe și va
răspunde la întrebările scrise de acestea pe foile albe.
Această tehnică de învăţare necesită mişcarea elevilor în sala de clasă,
fapt care-i atrage şi le stârneşte interesul.De asemenea, se realizează
interacţiunea directă în grupul iniţial şi indirectă, cu ceilalţi colegi, prin
intermediul produselor muncii acestora.

similar documents