Document

Report
CADRUL LEGAL
DE PROTECȚIE A DREPTURILOR
COPIILOR
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
EMILIA CIOBANU,
ȘEF ADJUNCT DASPFC FALEȘTI
14.01.2014
Legislaţie specifică protecţiei drepturilor
copilului şi familiei
Tratate
internaţionale
Legi
Hotărîri
de guvern
Regulamente
Suport metodologic
Documente interne
Legi naționale specifice protecţiei drepturilor
copilului şi familiei
Codul
familiei
Codul civil
Legea nr.338_XII privind drepturile copilului
Legea nr.140 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în
situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi
Legea nr.99 din 28.05.2010 privind regimul juridic al adopţiei;
Hotărîri de guvern specifice protecţiei
drepturilor copilului şi familiei
H.nr.550
din 22.07.2011 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de acreditare
şi modul de funcţionare a organizatiilor străine cu atribuţii în domeniul adopţiei internaţionale
în R.M. Şi alistei serviciilor şi activităţilor pe care le pot desfăşura în domeniul adopţiei
internaţionale;
H.nr.560 din 20.07.2011 pentru instituirea Consiliului Consultativ pentru adopţii
internaţionale şi aprobarea regulamentului de activitate al acestuia;
H.450 din 28.04.2006 pentru aprobarea Standardelor minime de calitate privind îngrijirea
,educarea şi socializarea opilului din Centrul de plasament temporar;
H.1361 din 07.12.2003 cu privire la aprobarea Regulamentului cadru cu privire la Serviciul
de Asistenţă Parentală Profesionistă;
H.812 din 02.07.2003 cu priivre la aprobarea Standardelor minime de calitate pentru casele
de tip familial;
H.432 din 20.04.2007 pentru aprobarea Standardelor minime de calitate privind îngrijirea
,educarea şi socializarea opilului din instituţiile rezidenţiale;
H.nr.581 din 25.05.2006 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de
stabilire şi plată a indemnizaţiilor pentru copiii adoptaţi, şi cei aflaţi sub tutelă-curatelă;
H.1177 din 31.10.2007 cu privire la instituirea Comisiei pentru protecţia copilului aflat în
dificultate şi aprobarea Regulamentului cadru de activitate a acesteia;
H.1470 din 25.12.2008 cu privire la aprobarea Standardelor minime de calitate pentru
serviciul de asistenţă parentală profesionistă
H. Cu privire la acordarea sprijinului familial
Documente interne specifice protecţiei
drepturilor copilului şi familiei
Ordine
consacrate diferitor sărbători naţionale
Mecanismul de supervizare
Mecanismul managementului de caz
Instrucţiuni privind intervenţia în cazurile de
violenţă în familie
Sistemul Național de Referire
Ordine specifice procedurii de adopţie
GRUPURILE ŢINTĂ – COPII
AFLAȚI ÎN DIFICULTATE
copiii aflaţi la risc de separare de părinţi
copiii delincvenţi
copiii separaţi de părinţi
copiii cu dizabilităţi
copiii părăsiţi în unităţi sanitare
HIV/SIDA şi boli cronice grave
Absolvenți ai instituțiilor rezidențiale
copiii străzi
Copii victime ale ANET
copiii minorităţilor etnice
Cuplu mamă/copil în situații de risc
victime ale TFU
PRINCIPIILE PROTECŢIEI COPILULUI AFLAT
ÎN SITUAŢIE DE RISC ŞI A COPILULUI SEPARAT DE
PĂRINŢI
PROTECŢIA COPILULUI SE REALIZEAZĂ CONFORM URMĂTOARELOR PRINCIPII:
A) ASIGURAREA ŞI PROMOVAREA CU PRIORITATE A INTERESULUI SUPERIOR AL
COPILULUI;
B) RESPECTAREA PRIORITĂŢII PRIVIND CREŞTEREA ŞI EDUCAREA COPILULUI ÎN
FAMILIE;
C) DREPTUL PRIORITAR AL PĂRINŢILOR DE A-ŞI EDUCA COPIII CONFORM PROPRIILOR
CONVINGERI ŞI RESPONSABILITATEA PRIMARĂ A PĂRINŢILOR PENTRU CREŞTEREA,
EDUCAREA ŞI PROTECŢIA COPIILOR LOR;
D) OBLIGAŢIA STATULUI DE A ASIGURA FAMILIEI ASISTENŢA NECESARĂ PENTRU
CREŞTEREA ŞI EDUCAREA COPIILOR;
E) EGALITATEA ŞANSELOR ŞI NEDISCRIMINAREA;
F) COOPERAREA INTERSECTORIALĂ ŞI INTERVENŢIA MULTIDISCIPLINARĂ;
G) ASISTENŢA INDIVIDUALIZATĂ A FIECĂRUI COPIL;
H) RESPECTAREA DEMNITĂŢII COPILULUI;
I) ASIGURAREA PARTICIPĂRII COPILULUI LA LUAREA DECIZIILOR CARE ÎL PRIVESC,
ŢINÎND CONT DE VÎRSTA ŞI DE GRADUL SĂU DE MATURITATE;
J) ASIGURAREA CONTINUITĂŢII ÎN CREŞTEREA ŞI EDUCAREA COPILULUI, ŢINÎND CONT
DE IDENTITATEA SA ETNICĂ, RELIGIOASĂ, CULTURALĂ ŞI LINGVISTICĂ, ÎN CAZUL LUĂRII
UNEI MĂSURI DE PROTECŢIE;
K) CELERITATE ÎN LUAREA ORICĂREI DECIZII CU PRIVIRE LA COPIL;
L) RESPONSABILITATEA AUTORITĂŢILOR PENTRU ASIGURAREA PROTECŢIEI ÎMPOTRIVA
VIOLENŢEI, NEGLIJĂRII ŞI EXPLOATĂRII COPILULUI.
LEGEA NR.140 PRIVIND PROTECŢIA SPECIALĂ A
COPIILOR AFLAŢI ÎN SITUAŢIE DE RISC ŞI A
COPIILOR SEPARAŢI DE PĂRINŢI
CAPITOLUL III
IDENTIFICAREA, EVIDENŢA ŞI ASISTENŢA
COPIILOR AFLAŢI ÎN SITUAŢIE DE RISC
ARTICOLUL 8. IDENTIFICAREA COPIILOR AFLAŢI ÎN SITUAŢIE DE RISC
AUTORITATEA TUTELARĂ LOCALĂ ESTE OBLIGATĂ SĂ SE AUTOSESIZEZE ŞI/SAU SĂ
ASIGURE RECEPŢIONAREA ŞI ÎNREGISTRAREA SESIZĂRILOR CU PRIVIRE LA COPIII
AFLAŢI ÎN URMĂTOARELE SITUAŢII:
A) COPIII SÎNT SUPUŞI VIOLENŢEI;
B) COPIII SÎNT NEGLIJAŢI;
C) COPIII PRACTICĂ VAGABONDAJUL, CERŞITUL, PROSTITUŢIA;
D) COPIII SÎNT LIPSIŢI DE ÎNGRIJIRE ŞI SUPRAVEGHERE DIN PARTEA
PĂRINŢILOR DIN CAUZA ABSENŢEI ACESTORA DE LA DOMICILIU DIN MOTIVE
NECUNOSCUTE;
E) PĂRINŢII COPIILOR AU DECEDAT;
F) COPIII TRĂIESC ÎN STRADĂ, AU FUGIT ORI AU FOST ALUNGAŢI DE ACASĂ;
G) PĂRINŢII COPIILOR REFUZĂ SĂ-ŞI EXERCITE OBLIGAŢIILE PĂRINTEŞTI
PRIVIND CREŞTEREA ŞI ÎNGRIJIREA COPILULUI;
H) COPIII AU FOST ABANDONAŢI DE PĂRINŢI;
I) PĂRINŢII COPIILOR AU FOST DECLARAŢI CA FIIND INCAPABILI PRINTR-O
HOTĂRÎRE JUDECĂTOREASCĂ.
ARTICOLUL 9. EVALUAREA SITUAŢIEI COPILULUI, EVIDENŢA
ŞI ASISTENŢA COPIILOR AFLAŢI ÎN SITUAŢIE
DE RISC
•
Autoritatea tutelară locală în a cărei rază este locul aflării copilului dispune evaluarea iniţială a
situaţiei copilului de către specialistul pentru protecţia drepturilor copilului, iar în lipsa acestuia – de
către asistentul social comunitar, cu implicarea în procesul de evaluare, după caz, a altor
specialişti din domeniul ocrotirii sănătăţii, educaţiei, ordinii publice etc.:
a) în termen de 24 de ore – în cazul primirii informaţiilor prevăzute la art. 8 lit. a)–c);
b) imediat – în cazul în care din conţinutul sesizării se constată existenţa unui pericol iminent
pentru copil, precum şi în cazul primirii informaţiilor prevăzute la art. 8 lit. d)–i).
(2) În cazul în care situaţiile de risc prevăzute la art. 8 lit. a) şi b) s-au produs în afara familiei,
măsurile specificate la alin. (1) se întreprind cu acordul prealabil al părinţilor/reprezentantului legal al
copilului, cu excepţia cazurilor în care dezacordul acestora contravine interesului superior al copilului.
(3) În cazul în care situaţiile de risc prevăzute la art. 8 lit. a)–c) s-au produs într-un serviciu de
plasament, autoritatea tutelară locală în a cărei rază este locul aflării copilului întreprinde măsurile
prevăzute la alin. (1), asigurînd securitatea pentru viaţa şi sănătatea copilului, şi informează imediat
autoritatea tutelară teritorială care va decide asupra măsurilor de protecţie a copilului.
•
Dacă în urma evaluării iniţiale a situaţiei copilului se confirmă situaţia de risc pentru copil, autoritatea
tutelară locală dispune imediat luarea în evidenţă a copilului aflat în situaţie de risc.
(5) Registrul de evidenţă a copiilor aflaţi în situaţii de risc se ţine de către autoritatea tutelară
locală, fiind completat de către specialistul pentru protecţia drepturilor copilului, iar în lipsa acestuia –
de către asistentul social comunitar.
(6) Evaluarea, asistenţa şi monitorizarea copilului aflat în situaţie de risc se realizează prin utilizarea
metodei managementului de caz, aprobată de autoritatea centrală pentru protecţia copilului.
(7) În cazul recepţionării informaţiei despre copiii aflaţi în situaţia de risc prevăzută la art. 8 lit. h),
autoritatea tutelară locală sau specialistul pentru protecţia drepturilor copilului participă la întocmirea
actului de abandon al copilului într-o instituţie sau a procesului-verbal privind găsirea copilului.
(8) În cazul în care locul aflării copilului este altul decît domiciliul părinţilor, autoritatea tutelară
locală sesizează autoritatea tutelară teritorială în a cărei rază domiciliază părinţii în scopul prezentării
datelor necesare pentru realizarea evaluării iniţiale şi complexe a situaţiei copilului.
CAPITOLUL IV
PROTECŢIA COPIILOR SEPARAŢI DE PĂRINŢI
Articolul 11. Plasamentul de urgenţă
(1) Autoritatea tutelară locală emite dispoziţia privind plasamentul de
urgenţă al copilului şi informează în acest sens autoritatea tutelară
teritorială în a cărei rază este locul de plasament al copilului în cazul luării
copilului de la părinţi sau în cazul lipsei părinţilor în momentul identificării
copilului :
(2) Ţinînd cont de interesul superior al copilului, acesta poate fi plasat
de urgenţă în:
a) familia rudelor sau a altor persoane cu care a stabilit relaţii apropiate
(vecini, prieteni de familie etc.) şi care doresc să primească/să ţină copilul
pentru a-l creşte şi educa în familia lor, în baza cererii scrise a acestora,
pornind de la necesitatea asigurării stabilităţii şi continuităţii în îngrijirea,
creşterea şi educaţia copilului, ţinînd cont de identitatea sa etnică,
religioasă, culturală şi lingvistică;
b) servicii de plasament de tip familial;
c) servicii de plasament de tip rezidenţial.
(3) Copilul separat de părinţi poate fi plasat de urgenţă pe un termen de
pînă la 72 de ore, cu posibilitatea prelungirii termenului de plasament pînă
la 45 de zile, perioadă în care se efectuează evaluarea complexă a
situaţiei copilului.
ARTICOLUL 12. PLASAMENTUL PLANIFICAT
(1) Plasamentul planificat al copilului se efectuează conform dispoziţiei
autorităţii tutelare teritoriale, cu avizul autorităţii tutelare locale şi
numai în baza avizului pozitiv al Comisiei pentru protecţia
copilului aflat în dificultate, modul de organizare şi funcţionare
a căreia este aprobat de Guvern.
(2) Copiii pot fi plasaţi în:
a) serviciul de tutelă/curatelă;
b) serviciul de plasament de tip familial (casă de copii de tip familial,
asistenţă parentală profesionistă);
c) serviciul de plasament de tip rezidenţial (casă comunitară, centru
de plasament temporar, alt tip de instituţie rezidenţială).
ARTICOLUL 13. COPIII AI CĂROR PĂRINŢI SÎNT
PLECAŢI PESTE HOTARE
(1) Informaţia privind identificarea copiilor ai căror părinţi/unicul părinte sînt
plecaţi/este plecat la muncă peste hotare se prezintă autorităţii tutelare locale de
către:
a) administraţia instituţiilor educaţionale – semestrial, pînă la data de 30
octombrie şi, respectiv, 30 aprilie a fiecărui an;
b) specialistul în protecţia drepturilor copilului, asistentul social comunitar,
medicul/asistentul medicului de familie sau ofiţerul de sector al poliţiei – în termen
de 3 zile de la data identificării copilului.
(2) În baza informaţiei menţionate la alin. (1), autoritatea tutelară locală
dispune efectuarea evaluării situaţiei copilului de către specialistul în protecţia
drepturilor copilului, iar în lipsa acestuia – de către asistentul social comunitar, şi
emite, cu consimţămîntul părinţilor/unicului părinte, dispoziţia de instituire a
tutelei/curatelei conform prevederilor legislaţiei dacă în urma evaluării iniţiale se
constată că condiţiile de creştere şi educaţie a copilului sînt adecvate.
(3) Evaluarea situaţiei copilului de către specialistul în protecţia drepturilor
copilului, iar în lipsa acestuia – de către asistentul social comunitar, se efectuează
în termen de pînă la 30 de zile.
(4) Părinţii/unicul părinte care pleacă peste hotare pe un termen mai mare de 3
luni şi ai căror copii rămîn în Republica Moldova urmează să informeze în prealabil
autoritatea tutelară locală despre persoana în grija căreia rămîn copiii.
CAPITOLUL VI
COOPERAREA ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI
COPILULUI
Articolul 19. Cooperarea dintre autorităţile tutelare
Autorităţile tutelare locale şi cele teritoriale din diferite unităţi administrativteritoriale sînt obligate să coopereze în domeniul protecţiei copilului prin obţinerea şi
transmiterea informaţiilor şi a documentelor necesare pentru identificarea, evaluarea,
acordarea asistenţei şi stabilirea statutului copiilor.
Articolul 20. Cooperarea intersectorială
Angajaţii autorităţilor publice centrale şi locale, ai structurilor, instituţiilor şi
serviciilor din cadrul sau subordonate acestora, care activează în domeniile
asistenţei sociale, educaţiei, ocrotirii sănătăţii, organelor de drept în
conformitate cu mecanismul de cooperare intersectorială aprobat de Guvern sînt
obligaţi:
a) să transmită autorităţii tutelare competente sesizările privind copiii aflaţi
în situaţie de risc, precum şi cele privind cazurile de abuz, neglijare sau exploatare a
copiilor în cadrul serviciilor sociale, al instituţiilor medicale, educaţionale, culturale;
b) să participe la activitatea echipelor multidisciplinare în procesul de evaluare
iniţială şi complexă a situaţiei copilului la solicitarea autorităţii tutelare locale, precum
şi la elaborarea şi implementarea planului individualizat de asistenţă;
c) să realizeze măsuri de prevenire a situaţiilor de risc pentru copii.
Instituirea tutelei/curatelei
Exemplu: Familie monoparentală cu 2 copiii, unde tata a decedat cu 5 ani în urmă,iar mama este plecată
într-o direcție necunoscută.Permanent copiii erau lăsați la persoane suspecte. În prezent se află la bunica
de pe linie paternă. Astfel pentru siguranța copiilor este necesară reprezentarea lor în diferite instanțe de
stat și obștești. În acest caz este necesară instituirea tutelei asupra copiilor vizați.
Modalitatea de instituire a tutelei/curatelei:
Art.33 CC- Instituirea tutelei,curateleiSubiecţii:
-
copiii rămaşi temporar fără îngrijire părintească;
Persoane lipsite temporar de capacitatea de exerciţiu;
Copiii orfani;
Copiii abandonaţi
Actele necesare pentru instituirea tutelei,curatelei:
copiile actelor de identitate;
Evaluarea condiţiilor de trai conform M.C.;
Acte care confirmă dificultatea copilului: deces,abandon,părinţi plecaţi peste hotare, neglijarea
obligaţiunilor părinteşti, etc....
Acordul copilului care a împlinit vîrsta de 10 ani
Acordul părinţilor, în caz de necesitate;
Certificat care confirmă starea de sănătate a potenţialului tutore cît şi a copilului;
Cererea tutorelui;
Alte acte relevante în dependenţă de caz
Instituţia
responsabilă de instituirea tutelei,curatelei şi de evidenţa acestora:
Tutela/curatela
se instituie de către administraţia publică locală de la locul de trai al
copilului, în baza avizului scris al Autorității tutelare.
Scop: reprezentarea legală a copilului rămas fără îngrijire părinteacă și persoanelor lipsite
temporar de capacitatea de exerciţiu
Declararea incapacităţii de exerciţiu a persoanei fizice
Bunică care are sub tutelî nepoata sa în vîrstă de 10 ani. Mama copilului în urma unui accident a rămas invalidă
și anume din punct de vedere psihic. Pentru siguranța copilului și pentru ca bunica să o poată reprezenta pe fiica
sa în anumite instanțe este necesară instituirea tutelei și asupra fiicei sale. Însă pentru aceasta este necesar să
fie declarată incapabilă de exercițiu prin Instanța de Judecată.
Modalitatea de declarare a incapacității de exercițiu:
Pregătirea dosarului pentru instanța de judecată, care cuprinde:
Certificat CMC cu diagnoza corectă stabilită de comisie;
Xerox acte de identitate;
Ancheta socială de evaluare a condițiilor de trai;
Expertiza medicală
Avizul DASPF cu privire la declararea incapacității de exercițiu în baza actelor relevante;
Emiterea Hotărîrii de judecată
Instituirea tutelei ăn baza Hotărîrii de judecată
Instituția responsabilă:
Administrația publică locală
Direcția asistență socială și protecție a familiei
Autorizaţia de înstrăinare a bunului înstrăinat
Familie completă care au la întreținere 3 copiii minori. Dispun de spațiu locativ la privatizarea
căruia au participat și copiii. Astfel la moment părinții doresc să înstrăineze spațiul locativ
deoarece au procurat casă pe pămînt. Pentru înstrăinarea/gaj imobilului este necesar acordul
Autorității tutelare.
Care este procedura de înstrăinare/gaj!
Instituţia responsabilă:
Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei, ca reprezentant al Autorităţii Tutelare
Actele necesare pentru înstrăinarea şi punerea în gaj a spaţiului locativ la participarea căruia au participat copiii
minori:
Cererea
părinţilor, în baza unui formular special;
copilului care a atins vîrsta de 10 ani, în baza unui formular special;
Certificat de căsătorie/divorţ/deces;
Certificat de naştere a copiilor;
Extras din registrul bunurilor imobile-oficiul cadastral;
Contract de vînzare-cumpărare
Certificat cu privire la dreptul de proprietate
Cererea
Stabilirea domiciliului:
Familie în proces de divorţ, care în urma căsătoriei au un copil minor. În urma desfacerii
căsătoriei este necesară stabilirea domiciliului de către Instanţa de Judecată la unul dintre
părinţi.
Care este modalitatea de stabilire a domiciliului....
Procedura:
Pregătirea
avizului cu privre la stabilirea domiciului;
Evaluarea condiţiilor de trai la ambele părţi;
Opinia copilului care a împlinit vîrsta de 10 ani;
Venitul fiecărui membru al familiei
Certificat că dispune de spațiu locativ
Instituțiile implicate:
Direcția asistență socială și protecție a familiei
Administrația publică locală
Stabilirea graficului de întrevederi: art.60;64 CF:
Familie în divorţ care în urma căsătoriei au 2 copiii minori. Mama îi interzice tatălui să-şi vadă copiii
invocînd anumite cauze.
Soluţionarea cazului?
Cererea tatălui
Declarația mamei cu privire la întrevederea tatălui copiii minori;
Părerea copiilor dacă au vîrsta de 10 ani
Caracteristica tatălui;
Act de examinare a condițiilor de trai la ambii părinți;
Decizia cu privire la stabilirea graficului de întrevederi
Instituția responsabilă:
Direcția asistență socială și protecție a familiei
Violenţa în familie- Ordonanţa de protecţie
Familie în proces de divorț,care au la întreținere 2 copiii minori. În familie persistă tentative de
violență de mai mulți ani. Astfel mama a depus plîngere pentru protecția ei și a copiilor cu
întreprinderea măsurilor de protecție a victimelor violenței în familie.
Modalitatea de îndeplinire a ordonanței de protecție:
Instrucțiuni conform Legii 45
Aducerea la cunoștință agresorului cît și victimei despre existența ordonanței de protecție cu
îndeplinirea indicațiilor enumerate în ordonanță;
Elaborarea planului individualizat de asistență cu obiective și acțiuni clar stabilite;
Plasarea în caz de necesitate a mamei cu copiii în Centrul de Asistență și protecție a Victimelor
pentru reabilitare psihologică
Instituția responsabilă:
Instituțiile de învățămînt și curative
Comisariatul de poliție
Administrația publică locală
Direcția
asistență socială și protecție a familiei
Constatarea naşterii
Fetiță în vîrstă de 7 ani care se află sub tutela bunicii, născută în Ucraina, la moment
locuiește în raion. Mama și-a abandonat copilul la vîrsta de 1 an și a plecat într-o direcție
necunoscută. În tot acest răstimp nu s-a interesat de soarta fiicei sale. Copilul nu a fost
documentat.Copilul a ajuns la vîrsta școlarizării și nimeni nu s-a interesat de documentarea
copilului.
Modalitatea de perfectare a certificatului de naștere:
înaintarea unui demers către OSC din Ucraina pentru a ne confirma că nu a fost înregistrată nașterea
copilului;
Demers către Spitalul unde s-a născut copilul pentru a ne elibera actul constatator al nașterii;
Act de examinare a condițiilor actuale de trai;
Componența familiei;
Cerere de chemare în judecată privind constatarea nașterii

Instituția responsabilă:
Administrația publică locală, instituțiile de învățămînt și curative
Autoritatea tutelară
Oficiul de Stare civilă
Instanța de judecată
Decăderea din drepturi părinteşti
Mamă singură care are un copil în vîrstă de un an. Imediat după naștere își neglija
obligațiunile părintești. Refuza să meargă la control cu copilul și orice conlucrare cu instituțiile
ce au tangență cu protecția copilului. În familia vizată era risc de mortalitate infantilă. Copilul
fiind în pericol, familia a fost luată în vizorul asistentului social.
Pașii care urmează a fi întreprinși pentru protecția copilului:
Deschiderea management de caz,
 Elaborarea planului individualizat de asistență împreună cu obiective și acțiuni clar
stabiliteși termen;
 După expirarea termenului mama nu a îndeplinit nici o acțiune din plan
Discuția cazului la Consiliul local pentru protecția drepturilor copilului;
Referirea cazului la nivel raional- Comisia copilului aflat în dificultate;
Recomandarea comisiei de a înainta actele în judecată pentru decăderea din drepturi
părintești pentru neglijarea obligațiunilor părintești, comportament amoral, pune în pericol
viața și securitatea copilului
Instituția responsabilă:
Administrația publică locală
Direcția asistență socială și protecție a familiei
Grupul minori și moravuri
Schimbarea numelui de familie
Familie
monoparentală cu 2 copiii, în urma decesului tatălui. Mama după mai mulți ani a
revenit la familia inițială dinaintea căsătoriei. Astfel de comun acord au hotărît toată familia
să poarte același nume pentru a nu apărea divergențe de viitor. Conform procedurii de
schimare a numelui de familie a copiilor minori este necesară Decizia Autorității tutelare.
Modalitatea de eliberare a deciziei:
Copia
actelor de identitate
Copia certificatului de deces/acordul părintelui sau copia hotărîrii de judecată cu privire la decăderea din
drepturi părintești;
Acordul copilului care a împlinit vîrsta de 10 ani;
Cererea mamei;
Decizia AT
Instituțiile implicate:
-Direcția asistență socială și protecție a familiei
- Oficiul stare civilă
REGIMUL JURIDIC AL ADOPŢIEI
Cuplu care locuiesc în relaţii de căsătorie timp de 10 ani. În tot acest răstimp nu au copiii proprii din
motive de sănătate. S-au adresat la Direcţie pentru a fi în evidenţa ca potenţiali părinţi adoptatori.
Procedura de luare în evidenţă:
Depunerea cererii
Prezentarea actelor necesare, conform procedurii
Cursurile de pregătire
Ancheta socială- îndeplinită de asistentul social comunitar
Evaluarea garanţiilor morale ale solicitanţilor-îndeplinită de psiholog
Elaborarea atestatului de adoptator-se prezintă la minister
Decizia de luare în evidenţă a părinţilor adoptatori-se prezintă la minister
Procedura de pregătire nu trebuie să dureze mai mult de 30 zile.
După finalizarea procedurii cuplul este referit la nivel naţional pentru a fi îndreptaţi să viziteze
copiii cu statut adoptabil.
Apoi urmează procedura de potrivire.
Perioada de încredinţare-3 luni
Pregătirea actelor pentru judecată privind încuvîînţarea adopţiei
Serviciul de Asistență parentală profesionistă
4 copiii cu vîrste cuprinse între:4-5-6 ani, care se află la moment fără îngrijire părintească. Mama duce un
mod viață amoral, la moment nu se interrsează de soarta copiilor săi. Se află în vizorul asistentului social
comunitar din anul 2010. S-a prevenit separarea copiilor de familie. De nenumărate ori s-a ascultat cazul
la Consiliul Local pentru protecția drepturilor copilului, după care mai apoi la Comisia Raională pentru
protecția copilului aflat în dificultate. Însă fără nici un rezultat. Copiii mereu îi lăsa la persoane suspecte.
Astfel acționînd în interesul superior al copilului este necesar crearea unui mediu sigur copiilor pentru
dezvoltarea lor multilaterală.
Pașii de soluționare a cazului:
Potrivirea
copiilor cu asistentul parental profesionist
Scoaterea copiilor din mediul de risc;
Anunțarea procuraturii timp de 72 ore;
Plasarea copiilor în familia asistentului parental profesionist;
Monitorizarea plasamentului;
Lucru cu mama biologică pentru reintegrarea ulterioară a copiilor în familia biologică;
În caz de neconlucrare după 6 luni de plasament este necesară stabilirea statutului copiilor;
Pregătirea dosarului pentru înaintarea actelor în judecată pentru decăderea mamei din drepturi părintești
față de copiii săi.
Instituția responsabilă:
- Direcția asistență socială și protecție a familiei
CAPITOLUL VII
RĂSPUNDEREA
Articolul 21. Respectarea termenelor şi procedurilor
în activitatea autorităţilor tutelare
(1) Autorităţile tutelare sînt obligate să respecte temenele şi procedurile în procesul de identificare, luare în
evidenţă, plasament, stabilire a statutului, monitorizare a situaţiei copiilor şi de prezentare a informaţiei
autorităţilor de resort conform prevederilor prezentei legi, ale regulamentului de activitate aprobat de Guvern
şi ale altor acte normative.
(2) În caz de nerespectare a termenelor şi procedurilor prevăzute de legislaţie, persoanele responsabile pot
fi trase la răspundere în condiţiile legii.
Articolul 22. Răspunderea pentru încălcarea
prezentei legi
(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau
penală, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(2) Sînt pasibile de răspundere următoarele acţiuni/inacţiuni ale autorităţilor, instituţiilor sau persoanelor
responsabile:
a) nerespectarea condiţiilor legale de recepţionare şi înregistrare a sesizărilor privind copiii aflaţi în situaţie
de risc;
b) încălcarea fără motive întemeiate a termenului stabilit de lege pentru iniţierea sau desfăşurarea
procedurii de evaluare iniţială a situaţiei copilului şi de stabilire a statutului acestuia ori de (re)integrare a
acestuia în familie;
c) asistenţa sau monitorizarea necorespunzătoare a copiilor aflaţi în situaţie de risc, a copiilor rămaşi
temporar fără ocrotire părintească sau a copiilor rămaşi fără ocrotire părintească;
d) tergiversarea fără motive întemeiate a prezentării către autoritatea centrală pentru protecţia copilului a
informaţiei despre copiii separaţi de părinţi, copiii rămaşi temporar fără ocrotire părintească şi copiii rămaşi
fără ocrotire părintească;
e) neasigurarea controlului asupra condiţiilor de întreţinere, educaţie şi instruire în familie a copiilor aflaţi
în situaţie de risc care sînt în evidenţă, precum şi a copiilor aflaţi în plasament;
f) plasarea neîntemeiată sau cu încălcarea condiţiilor stabilite de lege în serviciul de plasament de tip
rezidenţial a copilului separat de părinţi, a celui rămas temporar fără ocrotire părintească sau a celui rămas
fără ocrotire părintească;
g) încălcarea fără motive întemeiate a termenului prevăzut de legislaţie pentru sesizarea autorităţii tutelare
privind copiii aflaţi în situaţie de risc;
h) neîndeplinirea, fără motive întemeiate, de către părinţi, de către persoanele care îi înlocuiesc sau de
către persoanele în grija cărora copiii se află potrivit legii a dispoziţiilor legitime ale autorităţii tutelare în
ARTICOLUL 22. RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA
PREZENTEI LEGI
(1) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, civilă,
contravenţională sau penală, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(2) Sînt pasibile de răspundere următoarele acţiuni/inacţiuni ale autorităţilor, instituţiilor
sau persoanelor responsabile:
a) nerespectarea condiţiilor legale de recepţionare şi înregistrare a sesizărilor privind
copiii aflaţi în situaţie de risc;
b) încălcarea fără motive întemeiate a termenului stabilit de lege pentru iniţierea sau
desfăşurarea procedurii de evaluare iniţială a situaţiei copilului şi de stabilire a statutului
acestuia ori de (re)integrare a acestuia în familie;
c) asistenţa sau monitorizarea necorespunzătoare a copiilor aflaţi în situaţie de risc, a
copiilor rămaşi temporar fără ocrotire părintească sau a copiilor rămaşi fără ocrotire
părintească;
d) tergiversarea fără motive întemeiate a prezentării către autoritatea centrală pentru
protecţia copilului a informaţiei despre copiii separaţi de părinţi, copiii rămaşi temporar fără
ocrotire părintească şi copiii rămaşi fără ocrotire părintească;
e) neasigurarea controlului asupra condiţiilor de întreţinere, educaţie şi instruire în
familie a copiilor aflaţi în situaţie de risc care sînt în evidenţă, precum şi a copiilor aflaţi în
plasament;
f) plasarea neîntemeiată sau cu încălcarea condiţiilor stabilite de lege în serviciul de
plasament de tip rezidenţial a copilului separat de părinţi, a celui rămas temporar fără
ocrotire părintească sau a celui rămas fără ocrotire părintească;
g) încălcarea fără motive întemeiate a termenului prevăzut de legislaţie pentru sesizarea
autorităţii tutelare privind copiii aflaţi în situaţie de risc;
h) neîndeplinirea, fără motive întemeiate, de către părinţi, de către persoanele care îi
înlocuiesc sau de către persoanele în grija cărora copiii se află potrivit legii a dispoziţiilor
legitime ale autorităţii tutelare în scopul asigurării respectării drepturilor şi intereselor
copiilor;
i) neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către părinţi sau de către
persoanele care îi înlocuiesc a obligaţiilor părinteşti, dacă aceasta a determinat plasamentul
de urgenţă al copilului;
j) eschivarea sub orice formă a părinţilor sau a persoanelor care îi înlocuiesc de la
procesul de reintegrare a copilului în familie;
k) aflarea copilului în pericol iminent din cauza lipsei de supraveghere din partea
părinţilor, a reprezentanţilor legali sau a altor persoane în grija cărora acesta se află.
(3) Prejudiciul material sau cel moral cauzat copilului de către persoane fizice sau
juridice urmează a fi reparat în modul stabilit de lege.
Mulțumim pentru atenție!

similar documents