BIS_Cursul_10

Report
FUNDAMENTE DE
SISTEME BIOLOGICE ŞI
INFORMATICĂ MEDICALĂ
BIOINFORMATICĂ
STRUCTURALĂ
Ş.l.dr.ing. Adriana ALBU
Cursul 10
23-11-2011
[email protected]
www.aut.upt.ro/~adrianaa
Conţinut
2

Sisteme informatice medicale
cabinete
medicale (medic de familie,
medic specialist)
radiologie
laborator
staţii de urgenţă
farmacii
spital (clinic, administrativ)
Generalităţi
3

Utilizarea tehnologiei informaţiei pentru a
asista activitatea clinică şi administrativă din
domeniul medical
 degrevează
personalul medical de activităţi de
rutină
 lasă mai mult timp pentru
 comunicarea
cu pacientul
 focalizarea asupra diagnozei şi a tratamentului
 accesarea rezultatelor cercetărilor

 o îmbunătăţire a serviciilor medicale oferite
pacientului
4
Sisteme informatice pentru cabinete ale
medicilor de familie
Medicul de familie (MF)
5

Medicul de familie are o importanţă mare în
sistemul sanitar
e
primul serviciu la care apelează pacientul când are
o problemă medicală
 rezolvă
problema sau indică unde trebuie
continuate investigaţiile (laborator, medic specialist,
spital)
 este interfaţa cu casele de asigurări

Încărcarea medicului de familie este destul de
mare, el având câteva zeci de consultaţii pe zi
Activităţi ale medicului de familie
6
stă de vorbă cu pacientul (conturează profilul
pacientului, dacă e prima vizită)
 realizează examenul fizic
 evaluează starea pacientului
 face un plan de investigaţii şi de tratament
 realizează
unele proceduri care se pot
desfăşura în cabinet
 stabileşte preţul (dacă este cazul)
 se documentează, acumulând noi cunoştinţe

Activităţi ale personalului asistent
7
realizează programările pacienţilor
 primeşte şi înregistrează pacientul
 pregăteşte fişa medicală
 conduce pacientul în cabinet şi prezintă fişa
 scrie reţeta
 efectuează procedurile în cabinet
 încasează costul consultaţiei (dacă este cazul)
 programează o viitoare consultaţie

Stadiul actual
8
În general, în România, calculatoarele sunt
folosite la cabinetele medicilor de familie
pentru generarea de rapoarte necesare casei de
asigurări
 Există şi situaţii fericite în care medicii de
familie folosesc în cabinetele lor calculatoare
pentru înregistrarea consultaţiilor, pentru
realizarea diagnozei, pentru documentare

Facilităţi ale sistemelor pentru MF
9
1.
Înregistrarea şi managementul datelor despre
pacient:
 date
generale
 planificarea consultaţiilor
 accesul la istoricul pacientului
 evidenţierea factorilor de risc (alergii etc.)
 date referitoare la consultaţie
 motivul
prezentării/simptome
 diagnostic
 proceduri
Facilităţi ale sistemelor pentru MF
10
2.
Posibilitatea de a face conexiuni între instanţe
şi concepte în timp
fiecare consultaţie reprezintă o colecţie de concepte
corespunzătoare unui pacient
conceptele pot fi grupate de-a lungul timpului pe
consultaţii sau pe clase (de exemplu se pot grupa
toate observaţiile despre hipertensiune)
aceste rezultate, cumulate cu alte experienţe, pot
duce la





noi protocoale pentru diagnoză şi tratament
îmbunătăţirea/actualizarea ghidurilor de practică clinică
Facilităţi ale sistemelor pentru MF
11
3.
4.
Utilizarea unui vocabular structurat, a unor
coduri şi clasificări
Generarea de rapoarte specifice standardizate, utilizate pentru


5.
6.
7.
a fi transmise către instituţiile corespunzătoare
a creşte calitatea actului medical
Comunicarea cu utilizatori multipli
Tipărirea actelor necesare
Configurare la cerere, flexibilitate
Facilităţi ale sistemelor pentru MF
12
8.
9.
10.
11.
12.
Acces la documentaţie medicală (inclusiv
legislaţie)
Suport decizional
Liste cu medicamente şi reţete
Educaţia pacienţilor
Rezolvarea problemelor administrative şi de
contabilitate
Obiective
13

Scopul utilizării unor sisteme informatice în
cadrul cabinetelor medicilor de familie:
 crearea
unei reţele naţionale de cabinete ale MF
 colectarea datelor rezultate din practica curentă
 prelucrarea acestor date în vederea
 analizării
activităţii MF
 realizării unor studii care să conducă la creşterea calităţii
serviciilor medicale
Utilizare
14

În România există câteva situaţii în care au fost
promovate sistemele informatice pentru
cabinete ale MF:
 MedINF
în Timişoara
 MedPrax în Târgu Mureş

Pe plan european, ţările nordice, Germania şi
Franţa sunt cel mai bine reprezentate la acest
capitol; de asemenea, Marea Britanie are un
lung istoric referitor la informatizarea practicii
generale
Rezultate MedINS
15

Pe baza datelor înregistrate folosind ca suport
aplicaţia MedINS în reţeaua naţională de
medici de familie MediNET, s-au realizat studii
care au permis obţinerea unor rezultate
remarcabile pentru îmbunătăţirea serviciilor de
îngrijire a sănătăţii pornind de la date reale
Rezultate MedINS
16
1. Din înregistrările efectuate în reţea s-a
observat că afecţiunile respiratorii ocupă un
procent semnificativ, fiind consumatoare de
fonduri financiare mari
Pe baza înregistrărilor referitoare la diverse
tratamente asociate cu aceste afecţiuni se pot
întocmi standarde şi ghiduri de practică şi de
tratament care pot duce la
 îmbunătăţirea
rezolvării acestor cazuri
 scăderea costurilor implicate
Rezultate MedINS
17
2. Activitatea medicului de familie poate fi
apreciată în mod corect
De exemplu, s-a evidenţiat faptul că diagnoza
şi prevenţia sunt cele mai numeroase activităţi
(62%), urmate de tratamente, proceduri şi
medicaţie (30%), analize, interpretarea
rezultatelor, proceduri administrative şi
trimiteri.
Rezultate MedINS
18
3. S-a realizat analiza comportamentului
medicului de familie cu referire la trimiteri
Corelaţia dintre solicitările de trimitere şi
trimiterile propriu-zise
permite
înţelegerea modului de percepţie a bolii
de către pacient
reflectă tendinţele din sistem referitoare la fluxul
pacienţilor
Rezultate MedINS
19
4. S-a realizat un studiu al incidenţei şi al stării
la nivel general a bolilor cardiovasculare cu
distribuţia pe sexe
S-a observat că bolile cardiovasculare se
situează la femei pe primul loc al
diagnosticelor formulate în asistenţa primară
Acest gen de analize pot determina
intensificarea campaniilor de sănătate şi de
prevenţie ţintite pe anumite boli (se reduc
astfel costurile şi creşte calitatea serviciilor)
Rezultate MedINS
20
5. Pe baza rezultatelor analizei datelor
înregistrate s-au compus recomandări cu
privire la îmbunătăţirea managementului
pacienţilor cu suferinţe cronice
Datele colectate sunt utile pentru
stabilirea
politicilor de sănătate
evaluarea serviciilor de sănătate la nivelul
activităţii medicilor de familie
21
Sisteme informatice pentru cabinetele
medicale ale medicilor specialişti
Generalităţi
22
Sistemele informatice dezvoltate pentru
cabinetele medicilor specialişti au, în linii mari,
aceleaşi caracteristici ca cele pentru cabinetele
MF
 Structura şi prezentarea datelor este uşor
diferită, accentuând caracteristicile domeniului în care activează medicul
 În continuare sunt prezentate facilităţile pe
care le oferă un astfel de sistem

Facilităţi
23
lista pacienţilor
 istoricul pacientului cu evidenţierea secţiunilor
importante pentru specialitatea în discuţie
 alarme referitoare la alergii sau alte probleme
speciale
 consultaţia

 motiv/simptom
 evaluare/diagnostic
 recomandarea
procedurilor, tratament
Facilităţi
24
sistem de diagnoză medicală
 imagistică medicală

 achiziţie
 prelucrare
rapoarte
 decontări
 facturări

25
Sisteme informatice de radiologie
Fluxul de lucru
26
administrarea arhivei digitale de imagini
 programarea procedurilor
 înregistrarea pacienţilor
 realizarea examinărilor
 interpretarea rezultatelor
 întocmirea rapoartelor
 activităţi
organizatorice (deconturi, controlul

inventarului, întocmirea bugetului, asigurarea
calităţii, identificarea şi rezolvarea problemelor)
Utilizarea sistemelor
27
Multe dintre aceste activităţi pot fi
automatizate
 Personalul este astfel degrevat de activităţile de
rutină, având mai mult timp pentru pacient
 Scade posibilitatea de introducere a erorilor
 Creşte calitatea serviciilor oferite pacientului

28
Sisteme informatice de laborator
Generalităţi
29

Laboratoarele pentru investigaţii clinice pot fi
 independente
– oferă servicii diferitelor persoane
sau instituţii interesate
 parte a unui spital

Avantajele
informatizării
activităţii
laboratoare sunt în principal legate
diminuarea erorilor:
 identificarea
în
de
pacientului prin coduri de bare înscrise
pe eticheta eprubetei
 transferarea
automată a rezultatelor de la
echipamentele care analizează proba
Generalităţi
30

Recomandarea pentru efectuarea analizelor de
laborator se face de către medicul de familie
sau medicul specialist în scopul
 stabilirii
diagnosticului
 stabilirii tratamentului
 prevenirii unor boli
Acţiuni care au loc într-un laborator
31
primirea trimiterii pentru analize
 colectarea şi înregistrarea probei
 transportul probei către echipamentul care o va
analiza
 pregătirea probei şi efectuarea analizelor
 colectarea datelor rezultate
 furnizarea primelor rezultate (de către tehnician)
 generarea rapoartelor preliminare
 furnizarea rezultatelor către beneficiar

Informatizarea activităţilor
32
cererea de efectuare a analizelor
 identificarea pacienţilor şi a probelor
 prelucrarea datelor
 memorarea înregistrărilor
 generarea rapoartelor
 controlul
calitativ (modificarea limitelor,
anunţarea unor modificări prea mari faţă de
ultimele analize)
 rapoarte administrative (inventar, costuri)

33
Sisteme informatice pentru staţii de
urgenţă
Generalităţi
34
Aceste tipuri de sisteme informatice sunt foarte
importante
 Rezolvă probleme de organizare a activităţii
 Reduc
mai ales timpul de intervenţie
(caracteristică vitală în activitatea unui centru
de ambulanţă)

Funcţiile sistemului
35
posibilitatea de a selecta un diagnostic
prezumtiv
 existenţa sfaturilor de prim ajutor
 preluarea datelor de identificare a pacientului
 semnalarea solicitărilor duble, triple
 dispecerizarea
solicitărilor
(momentul
înregistrării, gradul de urgenţă, distanţa, tip de
ambulanţă)
 stabilirea necesarului şi structurii resurselor

Avantajele informatizării
36
Îmbunătăţirea concordanţei între motivele
solicitării şi diagnosticul asociat
 Reducerea timpului de intervenţie
 Micşorarea distanţei
 Repartizarea optimă a echipajelor pe tură în
funcţie de vârfurile şi motivele de solicitare
 Prelucrări statistice – creşte eficienţa
 Înregistrarea timpilor şi a evenimentelor
 Tipărirea documentelor medico-legale

37
Sisteme informatice pentru farmacii
Generalităţi
38
Realizează în general activităţi contabile şi de
inventar specifice oricărui magazin
 În plus au funcţii legate de transferul datelor
către casele de asigurări de sănătate
 Cele mai sofisticate sunt legate de cabinetele
medicilor de familie şi ale medicilor specialişti
pentru schimbul de informaţii cu aceştia

Funcţii ale sistemului
39
calcului preţului medicamentelor de pe reţete
în funcţie de tipul reţetei (integrală, gratuită,
compensată)
 gestiunea cantitativă a stocurilor
 gestionarea de rapoarte care să eficientizeze
aprovizionarea
(conduc
la
cumpărarea
medicamentelor cele mai cerute, micşorând
stocurile)

Funcţii ale sistemului
40
generarea de rapoarte pentru
asigurări
 integrarea echipamentelor pentru

casele
 citirea
codului de bare de pe produse
 eliberarea bonurilor fiscale

urmărirea plăţilor efectuate către furnizori
de
41
Sisteme informatice de spital – clinice
Caracteristici
42

Sisteme complexe care au ca subramuri sisteme
informatice:
 pentru
asistenţa medicală
 pentru monitorizare
 de laborator
 pentru radiologie
 farmaceutice
 şi altele
Caracteristici
43
flexibilitate – adaptabil oricărui spital
 capacitate de a configura secţiile conform
cerinţelor
 securitatea datelor, semnătură electronică
 gestionarea datelor despre pacienţi
 raportări după criterii multiple
 tipărire formularelor
 stocarea datelor în arhive corect organizate
 furnizarea de informaţii financiare

44
Sisteme informatice de spital –
administrative
Caracteristici
45
Asigură suportul activităţii medicale
 Includ sisteme:

 financiare
(contabilitate, decontări)
 de personal şi retribuţie
 de management al contractelor
 de management al riscului (urmăresc şi dau soluţii
în situaţii neobişnuite sau când apar incidente)
 de asigurare a calităţii (rapoarte care conduc la
acţiuni al căror scop este creşterea calităţii)
 de management al materialelor
46
Sisteme informatice medicale integrate
Reţeaua naţională MediNET
47

Medicii de familie
 manageri
ai informaţiilor de sănătate ale pacientului
 servicii de-a lungul întregii vieţi a pacientului
 datele furnizate de ei contribuie la:
 îmbunătăţirea
serviciilor medicale
 surse pentru cercetare
 ghiduri de bună practică
 ghiduri pentru activitatea didactică

MediNET – reţea naţională de colectare a
acestor informaţii
Funcţionalităţi MediNET
48

Dezvoltarea unui nucleu interdisciplinar de
specialişti care să ofere expertiză în:
 informatica
aplicată în servicii medicale
 înregistrările electronice de sănătate
 dezvoltarea şi implementarea sistemelor informatice
din domeniul îngrijirii sănătăţii
 interpretarea datelor colectate
Demonstrarea posibilităţilor oferite de sistemele informatice ca bază pentru o ofensivă de
informatizare
 Formarea
unei comunităţi naţionale de
utilizatori ai sistemelor informatice medicale

Probleme
49

Bariera de comunicare interdisciplinară
 surmontată
prin dezvoltarea de software de către
un colectiv specializat în informatica medicală

Cerinţa ca sistemul să poată fi operat de
nespecialişti
 interfeţe

intuitive, uşor de folosit, elegante, eficiente
Îmbunătăţiri continue
 rafinări
succesive
 multe consultări cu medicii

Disponibilitatea unor fonduri limitate
MedINS
50

Parte a MediNET care asigură
 funcţii
clasice – sistem pentru medic de familie
 întreţinerea
bazei de date a pacienţilor
 evidenţa consultaţiilor
 evidenţa programărilor
 tipărirea şi evidenţa documentelor
 generarea de rapoarte
 funcţii
suplimentare
 informare
medicală
 informare legislativă
AdmINS
51

Parte a MediNET responsabilă cu:
 administrarea
utilizatorilor sistemului
 configurarea rapoartelor solicitate de la membrii
reţelei
 concatenarea bazelor de date obţinute de la membrii
reţelei
MediNET
52

Dezvoltat de o echipă formată din:
 cadre
didactice
 firmă dezvoltatoare de soft
 medici generalişti

Alcătuit din mai multe module:
 patru
module pentru generarea şi transmiterea
rapoartelor, câte un modul pentru: efectuarea
trimiterilor la medicul specialist, întocmirea reţete
lor etc.
 modificarea acestora se face independent
 arhitectura modulară e necesară datorită modificării
formatului documentelor medicale şi al raportărilor
către CAS
MediNET
53

Introduce servicii pentru
 conectarea
cu laboratoarele de analize
 aplicaţii în reţea locală la nivelul cabinetelor
medicale
 variante mobile de aplicaţii pentru medic de familie
MediNET
54

Conectarea cu laboratoarele
 canal
de comunicaţie medici de familie – laborator
 presupune 3 noi componente
1
server
 câte un client pentru medic, respectiv laborator
 se
realizează un parteneriat medic – laborator
 cererile de analize se trimit electronic
 rezultatele analizelor se primesc electronic şi intră
direct în lista de analize asociată consultaţiei
MedINS
55

Permite
 un
post de lucru al asistentei medicale
 înregistrări
de date
 programări
 tipăriri
 un
de documente
post de lucru al medicului
 consultaţii
 cercetare
Mobile MedINS
56
Aplicaţie mobilă
 Permite medicului

 efectuarea
de înregistrări pe teren
 descărcarea acestora pe calculatorul din cabinetul
medical
Interfaţa cu utilizatorul
57
Funcţiile trebuie să fie uşor de accesat
 Modul de apelare al comenzilor trebuie să fie
intuitiv
 => interfaţă “umană”

 receptivă
la nevoile omului
 îngăduitoare cu greşelile acestuia

Interfeţele – concepute
preferinţele medicilor
ţinând
cont
de
Direcţii pentru viitor
58

Funcţiile componentelor MediNET sunt în
continuare extinse pentru a:
 realiza
un sistem informatic complet integrat
 scurtcircuita traseele birocratice
 îmbunătăţi substanţial comunicarea
 => creşte calitatea serviciilor medicale prin
 degrevarea
de activităţi de rutină
 creşterea calităţii informaţiei
 creşterea disponibilităţii informaţiei
Direcţii pentru viitor
59

Servicii dezirabile
 legătura
cu spitalele
 la
internare – transferul parţial al fişei pacientului
 la externare – transferul informaţiilor direct în fişierul
electronic al medicului de familie
 legătura
cu farmaciile
 înregistrarea
reţetelor pe un server central
 accesarea acestora direct din farmacii
 manipulare mai eficientă a informaţiilor (decontarea
reţetelor gratuite şi compensate)
 operaţiile sunt marcate direct în baza de date
 obţinerea evidenţelor în timp real
Direcţii pentru viitor
60

Servicii dezirabile
 aplicaţie
mobilă
 capabilă
să se conecteze de la distanţă la sistemul din
cabinetul medicului de familie pentru a accesa-modifica
informaţiile
 posibilităţi
de monitorizare continuă a pacienţilor
 telemedicina
Scenarii de viitor - pacientul
61
monitorizarea stării de sănătate la domiciliu
 locuinţe dotate cu aparatură

 programări
 măsurători
– semne vitale
 starea vremii
 analiza cantităţii de praf, polen
 manşoane cu senzori
 cutii de medicamente inteligente
 cântare inteligente
comunicare cu medicul
 sălile de aşteptare

Scenarii de viitor - medicul
62
Acces şi prelucrare de informaţie
 Aplicaţii care să-l lase să interacţioneze mai
rapid cu datele despre pacient

Bibliografie
63

Lăcrămioara STOICU-TIVADAR: “Sisteme
informatice aplicate în servicii de sănătate”,
Editura Politehnica, 2005
Vă mulţumesc pentru atenţie
64

similar documents