Educatia si formarea inginerilor pentru societatea bazata pe

Report
Prof. Dr. Ing. Ioan Dumitrache
CREDING – 15-16 Mai 2014`
1. Provocari
2. Contextul ingineriei
3. Formarea inginerului pentru societatea
cognitiva
4. Sistem de educatie holistica
5. Concluzii
CREDING – 15-16 Mai 2014
1. Provocări
 Liberalizarea pietelor dupa 1990 -> cresterea economica
fara precedent→ economie globala interconectata;
 Stiinta si Tehnologia → factori esentiali ai cresterii
economice si dezvoltarii → constructia economiilor
bazate intensiv pe cunoastere, creatie si inovare;
 Deschiderea pietelor pentru forta de munca si pentru
investitori straini, s-au dezvoltat infrastructuri pentru
stiinta si tehnologie, s-au extins sistemele de educatie
superioara deschisa → BRAIN DRAIN.
“Cei puternici devin si mai puternici”
CREDING – 15-16 Mai 2014
1. Provocări
 S-au creat retele globale de furnizori prin intermediul
corporatiilor multinationale → Instrumente eficiente de
comunicatie si management, puternice centre de cercetare
si dezvoltare → capabilitati superioare pentru S&T;
 Acces la sisteme de educatie in tarile dezvoltate si la
infrastructuri de cercetare de inalta clasa → Produse
innovative de inalta tehnologie, piete dominate de cei
puternici;
 EU in reala competitie cu SUA si tarile dezvoltate din
Asia → programe speciale pentru sustinerea economiilor
bazate pe cunoastere, creatie si inovare → ridicarea
standardelor sistemelor de educatie superioara.
CREDING – 15-16 Mai 2014
1. Provocări
 Companiile KTI (knowledge and Technology – Intensive)
creaza noi locuri de munca → asigura competitivitate
economica;
 Evolutia spectaculoasa a tehnologiiloe informatiei si
comunicatiilor → impact major asupra evolutiei
economiei si societatii → asupra procesului de
educatie si formare a resurselor umane;
 Globalizarea genereaza cooperare dar si competitie acerba
pentru resurse si piete;
 Stiinta si tehnologia determina modificari substantiale in
comportamentul uman → impact major asupra calitatii
vietii.
CREDING – 15-16 Mai 2014
1. Provocări
 Profesia de inginer → contributii majore la dezvoltarea
societatii;
 Acumularea fara precedent de cunostinte in ultimii 30 ani si
aparitia unor domenii noi lae stiintei si tehnologiei;
 Provocarile actuale ale ingineriei sunt tot mai mult
multidimensionale stiintifice, tehnice si societale si chiar
politice (alimentarea cu energie, apa, alimente, poluarea
mediului, incalzirea globala, sanatate, conservarea solului,
etc.)
 Globalizarea afacerilor si societatii determina tratarea
profesiei de inginer ca o profesie globala cu intelegerea altor
culturi si circumstante.
CREDING – 15-16 Mai 2014
1. Provocări
 Evolutia spectaculoasa a tehnologiilor, comunicatiilor si
informatiei, trecerea la societatea cognitiva in era digitala
presupune schimbari de substanta in educatia viitoarelor
generatii de ingineri;
 Cresterea
complexitatii infrastucturilor si necesitatea
exploatarii mai eficiente → crearea unei planete mai
“inteligente” si mai “sigura”;
 Evolutia sistemelor de fabricatie spre sisteme inteligente →
produse si procese inteligente → Intreprinderea viitorului ca
o intreprindere inteligenta → Intelligent-Cyber Enterprise;
 CPS → concept driver pentru inovatii.
CREDING – 15-16 Mai 2014
1. Provocări
 O noua ordine mondiala unde schemele de comunicatie
au permis dezvoltarea unor noi modele de afaceri care
cer noi abilitati si competente fortei de munca;
 Rolul inginerilor s-a scimbat, tehnologic se schimba
continuu, atitudinea studentilor fata de invatare s-a
schimbat iar universitatile nu au abilitatea de a raspunde
corespunzator la aceste provocari;
CREDING – 15-16 Mai 2014
2. Contextul Ingineriei
CONTEXTUL INGINERIEI
 Cunoasterea stiintifica si inginereasca se dubleaza la 10 ani, tehnologiile
se perimeaza tot mai rapid, tehnologiile emergente sunt adoptate rapid;
 Resursele naturale si protectia mediului inconjurator vor fi principalele
provocari (probleme existente in prezent, cu risc major de acutizare);
 Cresterea mediei de varsta (imbatrinirea populatiei), cu modificarea
balantei intre numarul tinerilor si al cetatenilor seniori care au nevoie
de serviciile tinerilor;
 Desi exista inca tendinta dezvoltarii de noi specializari de nisa, ingineria
viitorului necesita preponderent perspectiva sistemica si colaborare in
echipe multi-disciplinare.
Posibila solutie: educatia STEM
(Science – Technology – Engineering - Mathematics)
CREDING – 15-16 Mai 2014
2. Contextul Ingineriei
 Ingineria in Europa 2020 (Europe 2020, a strategy for
smart, sustainable and inclusive growth, March 2010);
 Ingineria (educatia, practica, cercetarea) este pilonul pe care
se sprijina cele trei obiective strategice majore:
 Crestere inteligenta, prin dezvoltarea economiei bazata pe
cunoastere si inovare;
 Crestere sustenabila prin eficientizarea utilizarii resurselor
intr-o economie competitiva;
 Crestere bazata pe incluziunea sociala.
 Educatia viitoarelor generatii de ingineri trebuie sa cultive:
 Creativitatea;
 Inovarea;
 Antreprenoriatul.
CREDING – 15-16 Mai 2014
2. Contextul Ingineriei
 Inginerii sunt creatorii bunurilor materiale – contribuție
majoră la dezvoltarea civilizației, la dezvoltarea știintei
și tehnologiei;
 Tehnica, tehnologia, produs al ingineriei, a determinat
revoluțiile industriale, ale căror consecințe se constată la
nivelul civilizației contemporane;
 Se poate afirma ca societatea moderna nu poate exista
fără ingineri – viitorul civilizației omenirii depinde, în
cea mai mare masură, de ingineri;
 Inginerii reprezintă pilonul esențial pentru soluționarea
marilor și complexelor provocări ale acestui secol;
CREDING – 15-16 Mai 2014
2. Contextul Ingineriei
 Noi tehnologii cu impact asupra dezvoltarii societatii
 Cerinte societale majore – constrangeri: infrastructura
urbana,
infrastructura
de
comunicatii,
mediul
inconjurator – Economia ecologica, surse alternative de
energie, tehnologii asistate pentru populatia cu varsta
inaintata.
 Profesia de inginer presupune efort continuu, acumulare de
cunoștințe, capacitate de analiza și sinteză, abilități creative
și inovative, capacitate de a rezolva probleme, de a
implementa soluții, capacitate de organizare și conducere de
procese de colective și instituții;
CREDING – 15-16 Mai 2014
2. Contextul Ingineriei
 Cunoașterea,
inventivitatea, creativitatea unei națiuni
reprezintă principala bogăție iar impreună, prin specificul și
aportul esențial auspra dezvoltării societății, reprezintă un
factor determinant;
 Pregătirea
fundamentală solidă cu abilități practice
consistente reprezintă cerințe pentru inginerul viitorului –
matematica, științele (fizică, chimia, biologia), tehnologia și
ingineria – elemente esențiale pentru pregătirea viitorului
inginer (STEM);
 Dezvoltarea reţelelor inovative globale şi impactul lor
potenţial asupra performanţelor economiei reprezintă un
factor cheie în adoptarea unor politici care să faciliteze
dezvoltarea de noi întreprinderi inovative.
CREDING – 15-16 Mai 2014
2. Contextul Ingineriei
 Ingineria este chemată să răspundă provocărilor
secolului al XXI-lea:
 Utilizarea eficientă și consistentă a energiei solare;
 Producerea de energie prin fuziune nucleară;
 Dezvoltarea de metode eficiente de captare a bioxidului
de carbon;
 Managementul ciclului azotului în natură;
 Soluționarea problemelor legate de necesarul de apă
potabilă;
 Reabilitarea și îmbunătățirea infrastructurii urbane în
contextul creșterii populației.
CREDING – 15-16 Mai 2014
2. Contextul Ingineriei
 Dezvoltarea informaticii medicale – bioingineriei,
telemedicina, echipamente asistive;
 Personalizarea
producerii
și
administrării
medicamentelor;
 Securitate, protecție a cyber spațiului și prevenire a
atacurilor nucleare;
 Educație avansată personalizată;
 Descifrarea mecanismelor operaționale ale creierului
uman și ingineria mintii;
 Ingineria are la bază ingineria cunoaştinţelor – “know-
what” şi ingineria de proces (KP) – “know-how “;
CREDING – 15-16 Mai 2014
2. Contextul Ingineriei
 Internetul obiectelor (IoT), Internetul Serviciilor (IoS),
stiinta serviciilor si CPS, schimba radical modul de
existenta si de comunicare O2O, O2H si H2H;
 Educatia in inginerie trebuie sa raspunda la provocari
locale la fel de bine la oportunitati globale;
 Starea actuala a educatiei in inginerie care a fost
proiectata pentru o economie manufacturiera in secolul,
trecut trebuie schimbata
pentru a raspunde
provocarilor globale ale acestui secol care este secolul
economiei bazata pe informatie, cunostinte si inovarare;
 Reingineria educatiei in inginerie.
CREDING – 15-16 Mai 2014
3. Formarea inginerului pentru societatea
cognitiva
 Știința și
tehnologia – două componente
esențiale ale ingineriei;
 Diferite activități inginerești se bazează
diferențiat mai mult sau mai puțin pe știință dar
în mod cert au un nivel corespunzător al
tehnologiei;
 Știința ajută să înțelegem lumea în timp ce
ingineria ajută la schimbarea lumii;
 Scopul ingineriei este de a produce bunuri
utile și de a genera beneficii umanității.
CREDING – 15-16 Mai 2014
3. Formarea inginerului pentru societatea
cognitiva
 Ingineria și economia se combină sinergic
pentru a transforma cunoștințele științifice în
produse sau servicii utile pentru societate sau în
inovații tehnologice;
 Gândirea științifică → de la concret la general;
 Gândirea inginerească → de la general la
concret, de la abstractizări științifice la proiecte
concrete, instrumente și tehnologii;
CREDING – 15-16 Mai 2014
3. Formarea inginerului pentru societatea
cognitiva
INGINERIE
Probleme reale
Cerinţe umane
-
particularităţi
probabilităţi
concreteţe
practică
utilitate
Cunoştinţe
propoziţionale
ŞTIINŢĂ
Noi cunoştinţe
Progresul omenirii
-
certitudini
universalitate
abstractizare
teorie
Cercetare/
educaţie
CREDING – 15-16 Mai 2014
Lucruri utile
Beneficii umane
Instrumente
ştiinţifice,
tehnologii şi
sisteme suport
Suport
economic,
social si
politic
3. Formarea inginerului pentru societatea
cognitiva
 Ingineria:
 Dezvoltarea de noi cunoştinţe (ştiinţă);
 Realizarea de noi obiecte (tehnologie);
 Elaborarea de noi cai de lucru de a realiza si
a crea noi produse utile sau servicii (praxis,
practica);
 Ingineria și inovația tehnologică – driver
al economiei, securității naționale și
calității vieții.
CREDING – 15-16 Mai 2014
3. Formarea inginerului pentru societatea
cognitiva
 Cercetarea în inginerie presupune cunoaștere
avansată, abilități creative, capacitate de a finaliza,
capacitate de a testa și valida rezultate aplicate;
 Cercetarea inginerească → dezvoltarea de idei,
procese, materiale și dispozitive care contribuie la
imbunătățirea calității vieții oamenilor;
 Cercetarea și inovarea inginerească → contribuții la
dezvoltarea științei și tehnologiei → impact societal
major .
CREDING – 15-16 Mai 2014
3. Formarea inginerului pentru societatea
cognitiva
ATRIBUTE – CALITATI ale INGINERULUI
 CUNOASTERE si INTELEGERE
 Cunostiinte de specialitate;
 Intelegerea restrictiilor extreme;
 Tehnici de management si afaceri;
 Intelegerea responsabilitatilor profesionale si etice;
 Intelegerea inpactului solutiilor ingineresti asupra
societatii.
CREDING – 15-16 Mai 2014
3. Formarea inginerului pentru societatea
cognitiva
 ABILITATI INTELECTUALE
 Abilitatea de a rezolva probleme ingineresti, proiectarea
de produse, procese, Sisteme prin gandire creativa si
inovativa;
 Abilitatea de a aplica instrumente stiintifice, matematice
si tehnologice (STEM);
 Abilitatea de a analiza si interpreta date, a proiecta
experimente pentru a obtine noi date;
 Abilitatea de a aplica judecati profesionale echilibrand
problemele de cost, beneficii, siguranta, calitate;
 Abilitatea de a evalua si gestiona resurse.
CREDING – 15-16 Mai 2014
3. Formarea inginerului pentru societatea
cognitiva
 ABILITATI PRACTICE
 Capacitatea de a utiliza o diversitate de tehnici si
instrumente respectiv echipamente corespunzatoare
domeniului stiintific;
 Sa utilizeze laboratoare si platforme experimentale
pentru a genera date valabile;
 Sa dezvolte, sa promoveze si sa aplice sisteme simple de
lucru.
CREDING – 15-16 Mai 2014
3. Formarea inginerului pentru societatea
cognitiva
 CALITATI
 Sa fie creativ in procesele de proiectare;
 Analitic in formularea problemelor si solutiilor;
 Inovativ in solutionarea problemelor ingineresti;
 Auto – motivat;
 Minte independenta, cu integritate intelectuala, cu
respect pentru etica;
 Entuziast in aplicarea cunostiintelor;
 Dinamism, agilitate, flexibilitate.
CREDING – 15-16 Mai 2014
3. Formarea inginerului pentru societatea
cognitiva
 Noua societate bazată pe cunoştinţe presupune creşterea
nivelului de pregătire profesională a tuturor membrilor societatii
si implicarea directa în crearea de bunuri şi produse inovative
pentru dezvoltarea şi auto-reglarea economiilor bazate pe
inovare si creaţie;
 Procesul de formare a resurselor umane se impune a fi regândit
şi orientat spre dezvoltarea de noi competenţe şi abilităţi care să
permită înţelegerea schimbării ca o oportunitate cu deschidere la
idei noi într-o diversitate culturală, în noua societate bazată pe
cunoaştere;
 Creşterea capacităţii inovative, valorificarea capacităţii creatoare
a dascălilor şi a studenţilor prin transferul de cunoştinţe,
produse şi tehnologii în mediul economic reprezintă unul dintre
factorii
determinanţi ai menirii
socio-economice a
universităţilor.
3. Formarea inginerului pentru societatea
cognitiva
 Trecerea de la economia bazată pe resurse la economia
bazată pe cunoaștere impune regândirea întregului sistem
de educație-cercetare și inovare în contextul globalizării;
 Formarea viitorilor ingineri va trebui să fie subordonată
asigurării abilităților analitice consistente având la bază
principiile fundamentale din știință, gândirii sistemice
pentru înțelegerea complexității, ingeniozității practice și
creativității;
 Inginerii trebuie să probeze capacitatea de a înțelege și
tranforma inovațiile tehnologice în produse viabilevandabile.
CREDING – 15-16 Mai 2014
3. Formarea inginerului pentru societatea
cognitiva
 Interdisciplinaritate:
 Noi tehnologii, complexitate sisteme info-bio-nano CPS;
 sisteme de sisteme –
SOS;
 Biotehnologii – medicină regenerativă, nano-roboţi;
 Nanotehnologii – biomateriale, organe artificiale, biologie
sintetică;
 Inteligenţă ambientală;
 Tehnologii asistive pentru populaţie în vârstă;
 Ingineria minţii.
CREDING – 15-16 Mai 2014
3. Formarea inginerului pentru societatea
cognitiva
 Inovarea
este factor determinant in KBE. Conditii
organizationale pot transforma K in produse, procese,
sisteme si servicii inovative;
 Instructia stiintifica dezvolta abilitatea de a cunoaste si folosi
si interpreta explicatiile stiintifice, a genera si evalua
evidenta stiintifica, a intelege natura si dezvoltarea de
cunostinte stiintifice;
 Trebuie ca tinerii sa invete despre inginerie ca o profesie
globala transformativa cu impact major, continuu, asupra
vietii noastre zilnice.
CREDING – 15-16 Mai 2014
3. Formarea inginerului pentru societatea
cognitiva
 Ingineria este in stransa legatura cu stiinta, tehnologia si
practica – reprezinta generatorul de produse si procese care
contribuie la progresul umanitatii, la cresterea calitatii vietii;
 Provocarile complexe ale acestui secol vor cere solutii noi
creative, inovative si holistice;
 Este nevoie de profesionisti capabili sa inteleaga sistemele
complexe si serviciile intr-o economie dinamica, globalizata
– ingineria sistemelor complexe, ingineria software,
inginerie financiara – Colaborare multidisciplinara cu
abilitati complexe.
CREDING – 15-16 Mai 2014
4. Sistem de educatie holistica
 “Concepe → proiectează → implementează →
operează”
elemente esențiale ale activității
inginerești care vizează conexiunea naturală între
INGINERIE - ȘTIINȚĂ și TEHNOLOGIE
 Inginerii
trebuie să lucreze în
grupuri
interdisciplinare complexe în contextul evoluției
rapide a tehnologiilor, globalizării și schimbărilor
climatice
CREDING – 15-16 Mai 2014
4. Sistem de educatie holistica
 Sistemul de educație la nivel global este într-o reală regândire și
restructurare încercând să răspundă provocărilor globalizării, ale
societății bazată pe cunoaștere și competitivitate;
 Prin transmiterea cunoașterii în societate și prin cooperare directă
sau indirectă cu mediul economic se asigura dezvoltarea
capitalului intelectual, creșterea productivității și inovării;
 Se impune creșterea calității în educație și cercetare, asigurarea
unei ridicate adaptabilități a sistemului de educație prin
flexibilitate și consistență, racordată la cele mai noi mijloace și
tehnologii de transmitere și valorificare a cunoștințelor.
 Inginerii trebuie pregătiți pentru a învăța pe întregul parcurs al
vieții și de a colabora în echipe interdisciplinare cu abilități reale de
comunicare;
CREDING – 15-16 Mai 2014
4. Sistem de educatie holistica
 Universitățile, prin cercetările întreprinse, extind orizonturile
cunoașterii și inovării, prin programele lor de instruire, formează
capitalul uman tânăr;
 Universităţile, prin specificul funcţiilor asumate în societate, sunt
chemate să dezvolte programe de cercetare ştiinţifică orientate
spre noi direcţii şi priorităţi în ştiinţă, să gestioneze colective de
cercetare şi şcoli de excelenţă optimizând resurse printr-un
management avansat al cunoştinţelor şi resurselor;
 Universitatea care se prefigurează pentru acest mileniu va fi cu
certitudine o instituţie inovativă, cu puternice valenţe creative,
ancorată dinamic în evoluţia societăţii şi economiei.
CREDING – 15-16 Mai 2014
4. Sistem de educatie holistica
 GLOBALIZAREA ŞI INGINERIA
 Schimbări radicale generează globalizarea prin prisma
proiectării, producerii, distribuirii produselor şi serviciilor
de către economiile naţionale şi transnaţionale;
 Activităţile inginereşti sunt în centrul acestor schimbări.
 GLOBAL ENGINEERING
 Multiculturalitate;
 Mobilitate geografica si/ sau virtuala;
 Echipe multidisciplinare/ multinationale;
 Cerinte suplimentare pentru educatia inginerilor.
CREDING – 15-16 Mai 2014
4. Sistem de educatie holistica
 Relaţii între universităţi, industrie şi guverne pentru a
pregăti viitorul inginer global;
 Activităţile de cercetare capătă noi cerinţe si restricţii
concentrare infrastructură/resurse umane;
 Crearea de reţele coloborative internaţionale atât în plan
formativ dar şi în cercetare - pregătire pentru cooperare
internaţională;
 Pregătirea fundamentală în ştiinţă şi matematică reprezintă
premiza formării unui inginer creativ, cu minte deschisă spre
generalizări şi inovare.
CREDING – 15-16 Mai 2014
4. Sistem de educatie holistica
 Dezvoltarea capacităţii de viitor manager şi abilităţi de lider
pentru viitorul inginer cu viziune strategică;
 Regândirea întregului sistem de învăţământ tehnic cu accent pe
asigurarea competenţelor şi abilităţilor de a rezolva probleme
actuale şi de perspectivă;
 Cultivarea capacităţii vizionare a viitorilor ingineri chemaţi să
soluţioneze probleme complexe;
 Schimbarea mentalităţii privind pregătirea de specialitate cu
deschidere tot mai mare spre extinderea orizontului prin
interdisciplinaritate şi multidisciplinaritate.
CREDING – 15-16 Mai 2014
4. Sistem de educatie holistica
 Nivelul 1. Formarea pre-universitara, si recrutarea
tinerilor cu aptitudini/abilitati
Tehnologie-Inginerie-Matematici);
STEM
(Stiinta-
 Nivelul 2. Aprofundarea cunostintelor fundamentale,
formarea “gandirii ingineresti” si a culturii generale;
 Nivelul 3. Pregatire tehnica, pentru domenii de
inginerie (nu neaparat specializari inguste) pe rute
alternative: 3a) Inginer practician; 3b) inginer de
conceptie → inginer in formare;
CREDING – 15-16 Mai 2014
4. Sistem de educatie holistica
 Nivelul
4. Specializare master in inginerie, cu
aprofundarea unei specializari sau a unui domeniu
complementar de inginerie → inginer specialist/
profesionist;
 Nivelul 5. Pregatire doctorala → capacitatea de a
concepe si conduce proiecte de cercetare in stiinte
ingineresti → Dr.Ing., cercetator stiintific.
CREDING – 15-16 Mai 2014
4. Sistem de educatie holistica
 Se poate considera si nivelul 1+3+2
 In primul an se asigura pregatire fundamentala (matematica,
fizica, chimie, biologie, informatica);
 In urmatorii 3 ani se asigura pregatire generala in inginerie –
inginer in formare;
 Ultimii doi ani sunt anii in care se asigura pregatirea de
specialitate, MASTER.
 Utilizarea platformelor informatice de formare / antrenare a
inginerilor, cu capabilitati de pregatire personalizata,
cresterea atractivitatii procesului educativ;
 Regandirea intregului proces de educatie – trecerea de la
procese bazate pe predare “Teaching” la procese bazate pe
invatare “learning”;
CREDING – 15-16 Mai 2014
4. Sistem de educatie holistica
 Elaborarea unor proiecte inca din anii mici si familiarizarea cu
problematica proiectarii in echipe de lucru
 Formarea inginerului pentru a putea lucra în echipe complexe şi
îmbunătăţirea capacităţii de comunicare a acestuia;
 Reechilibrarea ponderii pregătirii fundamentale şi tehnologie în
bugetul general de timp alocat pregătirii iniţiale ca viitor inginer;
 Dinamica rapida a tehnologiei si a impactului in societate necesita
pregatirea pentru asimilarea de cunostinte in sociologie,
psihologie, economie, management, legislatie;
 Societatea si economia digitala necesita promovarea paradigmei
“Cyber-Physical-Systems” , cu misiunea de intelegere, conceptie,
dezvoltare, implementare a unor sisteme complexe → Inginerie
concurenta.
CREDING – 15-16 Mai 2014
4. Sistem de educatie holistica
Factori de schimbare în mediul operațional
Dezvoltare
durabilă
Globalizare
Educație
Cercetare
Schimbări în mediul de
lucru și tendințe de
dezvoltare
Tehnologie
Inovare
Schimbări
demografice
Dinamica Activităților
ECI
CREDING – 15-16 Mai 2014
4. Sistem de educatie holistica
 Deplasarea de la instructie centrata pe profesor la instructie
centrata pe student;
 Programele de invatare necestita obiective clare, experiente
planificate, resurse disponibile si facilitatori, evaluarea realizarii
obiectivelor;
 Deplasarea de la “livrare de educatie” la implicarea studentilor si
“mediul de invatare” – Conversatii, dezbateri;
 Curs de proiectare – profesia de inginer poate fi mai bine
contextualizata in cadrul grupului de studenti – rezolvarea de
probleme reale formulate de economie – trebuie integrata
sistemic;
CREDING – 15-16 Mai 2014
4. Sistem de educatie holistica
 Educatia in inginerie trebuie plasata pe o baza mai larga de
cunostinte trebuie integrate concepte din practica si cerinte sociale
cu o reala baza stiintifica;
 Ingineria
implica imaginatie, experimente si imbunatatire
iterativa, principii de baza ale proiectarii sau chiar ale artelor – la
intersectia realizabilitatii, viabilitatii si utilitatii;
 Schimbarea procesului educational in inginerie poate demonstra a
fi una dintre cele mai noi provocari;
 Ingineria holistica si stiinta serviciilor sunt discipline integrative –
abilitati de comunicare, coordonare proiecte complexe, oameni si
culturi.
CREDING – 15-16 Mai 2014
4. Sistem de educatie holistica
 Inginerii sunt chemati sa gaseasca metodele, produsele si
procesele ce confera umanitatii siguranta, dezvoltare
durabila si o calitate ridicata a vietii, un sistem existential
civilizat;
 Pregatirea holistica prin interconectarea disciplinelor –
pregatire transdisciplinara pentru tehnologiile viitorului;
 Formarea deprinderilor de a percepe realitatea, de a gandi, a
rationa si inova in echipe inter si multidisciplinare.
CREDING – 15-16 Mai 2014
5. Concluzii
 Se impune prioritizarea activităților, profilarea organizațiilor de
cercetare naționale și internaționale
crearea centrelor strategice
de excelență în știință, tehnologie și inovare cu participarea
integrată a universităților, institutelor de cercetare și mediul de
afaceri;
 Cresterea investitiilor pe termen lung in educatie pentru a
dezvolta talente, suport pentru cercetare si dezvoltare, atragerea
de investitii straine directe si companii multinationale avansate
tehnologic, dezvoltarea de capabilitati high-tech indigene;
 Reconsiderarea sistemului de finanţare a specialităţilor tehnice în
contextul complexităţii şi al eficienţei acestora pentru dezvoltarea
societăţii.
CREDING – 15-16 Mai 2014
5. Concluzii
 Revizuirea structurala a modului de organizare a educatiei
in inginerie;
 Asigurarea flexibilitatii prin adaptare la cerintele pietii in
prezenta schimbarilor de substanta in economia digitala si
societatea cunoasterii;
 Adaptarea cursurilor in concordanta cu evolutia stiintei si
tehnologiei → provocarile secolului al XXI-lea → pregatire
transdisciplinara pentru tehnologiile viitorului;
 Se impune schimbarea procesului de educatie a inginerilor
pentru a tine pasul cu evolutia cunoasterii, tehnologiei si cu
provocarile acestui secol → Teaching → Learning;
 Personalizarea procesului de invatare;
5. Concluzii
 Se impune schimbarea de mentalitate si de atitudine in randul
profesorilor si studentilor → responsabilitate comuna, cultura
organizationala;
 Schimbarea sistemului de educatie in inginerie, se poate realiza
prin actiuni TOP-DOWN (crearea de facilitati) si prin actiuni
BOTTOM-UP (inovativ) la nivelul profesorilor si studentilor.
 Inginerii trebuie formati pentru a face fata provocarilor majore
tehnologice, sociale, economice si de mediu cu care se confrunta
societatile de astazi;
 Abordarea holistica in educatia inginerilor impune reformarea si
repozitionarea profesiei in procesul de educatie si de practica
orientat sistemic pentru secolul 21, complex, multidisciplinar si
multicultural.
CREDING – 15-16 Mai 2014
5. Concluzii
 Educatia in inginerie necesita schimbari semnificative pentru a fi
efectiva intr-o lume dependenta de expertiza inginerilor, pentru a
furniza solutiile coerente;
 Se impune elaborarea unui proiect privind strategiile de invatare si
restructurare a sistemului de educatie in inginerie cu impact
asupra studentilor si profesorilor;
 Ingineria trebuie sa devina mai holistica si colaborativa –
interdisciplinaritate, tratare sistemica si formulare de probleme
contextualizate, abilitatea de a conduce grupuri centrate pe
proiecte, comunicare interdisciplinara si dorinta de invatare
continua intr-o lumein schimbare rapida;
CREDING – 15-16 Mai 2014
Va multumesc!

similar documents