Viitorul turismului cultural

Report
Viitorul turismului cultural
Traian Bădulescu, consultant turism
1
Tendinţele mondiale
• Standardizare
• Diferenţiere
2
Standardizare
• A apărut ca nevoie de SECURITATE
• Turiştii preferă de multe ori hoteluri de lanţ
internaţionale, restaurante standardizate (gen
McDonald’s, KFC etc.) – mai ales în ţări exotice
sau din “lumea a treia”, unde nu au încredere
în serviciile locale
• Standardizarea este impusă de GLOBALIZARE
3
Unicitate
• Este o replică la standardizare
• Paradoxal, turiştii doresc să vadă în ţările
vizitate ceea ce oferă acestea şi ceea ce le
deosebeşte de alte destinaţii/regiuni etc.
• Standardele sunt necesare, dar pot fi şi o
piedică în calea dezvoltării şi a creaţiei
• Cine oferă cel mai mult UNICITATEA?
4
CULTURA!
5
Turismul cultural
• Prin intermediul turismul cultural, putem avea
acces la diferite opere de artă, monumente,
muzee, diferite culturi şi modele sociale
• Internetul, televiziunea, cărţile nu vor ţine
niciodată loc experienţelor LIVE, ci doar vor
contribui la consolidarea bagajului de cunoştinţe.
Toate simţurile sunt satisfăcute dacă suntem la
faţa locului. Una e să vizitezi Muzeul Luvru online
sau să citeşti despre el, alta este să fii acolo!
6
Ce este turismul cultural?
• Turismul cultural abordează cultura unei regiuni,
în special valorile ei artistice. Turismul cultural
include turismul în regiunile urbane, în special
oraşe mari, istorice şi obiective culturale (muzee
şi teatre). Poate uneori include turismul în zonele
rurale; este cazul festivalurilor în aer liber, caselor
memoriale ale unor scriitori sau artişti celebri,
peisajelor la care s-a făcut trimitere în
literatură. Specialiştii sunt de părere că
persoanele care practică turismul cultural
cheltuiesc în medie mai mult decât turiştii
"standard“, de leisure.
7
Impactul turismului cultural
• Ofer un exemplu din România. În 2007, Sibiu a fost Capitala
Culturală a Europei. Promovarea intensă a oraşului a
contribuit la dezvoltarea lui pe toate planurile: a devenit
destinaţie de city break, a devenit destinaţie de evenimente,
au fost construite noi hoteluri, s-a dezvoltat infrastructura
rutieră şi de transport.
8
Direcţiile principale ale turismului
• Turismul de leisure
• Turismul de business şi evenimente (MICE)
• Turismul cultural
–
–
–
–
–
Turism cultural clasic (circuite, vizite muzee etc.)
Turism tip city break
Turism de aventură
Turism rural
Turism tematic (pe urmele lui Brâncuşi, turul Dracula
etc.)
– Evenimente culturale (festivaluri, concerte etc.)
9
Într-o lume globalizată şi standardizată, turismul
cultural va fi din ce în ce mai important!
• Paris înseamnă Turnul Eiffel şi Luvru, Barcelona
înseamnă Gaudi, Roma – Colosseum şi Columna
lui Traian (pentru români), Istanbul – Moscheea
Albastră sau Catedrala Sf. Sofia, Thailanda –
Templul Regal etc.
• Şi turiştii de sejur, dacă ajung în Austria doresc să
viziteze Viena sau Salzburg, ori dacă ajung pe
Litoralul bulgăresc, doresc să viziteze oraşul
istoric Nessebar sau Castelul Reginei Maria de la
Balcik.
10
Plajele, hotelurile şi munţii sunt aproape la fel peste tot... Ce
diferenţiază?
• Răspunsul este: serviciile şi mai ales cultura.
Serviciile fac parte oricum din cultura unui
popor. În Thailanda vei primi mereu zâmbete
şi mulţumiri, chiar dacă nu cumperi nimic.
• 75% dintre turiştii străini (încă puţini) care aleg
destinaţia România vin pentru TURISM
CULTURAL. Circuite, evenimente culturale
(Festivalul Enescu), turul Dracula etc.
11
Diagrama turismului cultural
12
Schimbarea valorilor în turism
Anii 2010 aduc UNICITATE, trăirea de experienţe
noi. Aici, tot turismul cultural este rege, dar într-o
formă dinamică.
13
Travel & Self Help
• Aşa cum în secolul XXI s-a dat liber la
afaceri (se putea şi în secolul trecut, dar
era informatică sprijină mult mai mult
iniţiativele antreprenoriale) şi la informaţie
(internet plus telefonie mobilă şi am zis
totul), pas cu pas se dă liber şi la…
călătorii. Transportul se ieftineşte mult. Cel
mai mult ne ajută să ne dezvoltăm personal
călătoriile, iar în cadrul acestora – TURISMUL
CULTURAL
14
Turist vs călător
• Turistul este static, doreşte sejururi, refacere, odihnă
• Călătorul doreşte cultură şi aventură, cunoaştere şi
comunicare. Acesta este viitorul!
• Cel mai mult te scot din sfera de confort circuitele culturale,
călătoriile făcute de dragul de a vizita, de a cunoaşte oameni şi
locuri, participarea la evenimente, seminarii. Deşi, chiar şi
atunci când stai cu burta la soare prin Antalya, cunoşti oameni
noi, interrelaţionezi cu un mediu nou.
15
Arta de a călători
• Mentalitatea omului - trebuie să-şi schimbe mediul
pentru a-şi recăpăta energia fizică şi psihică, pentru a
trăi experienţe noi, pentru a cunoaşte lucruri noi.
•
Ca şi corolar al unui sistem economico-social, turismul
reprezintă vârful unei societăţi.
• O societate este reprezentată cel mai bine de cultură şi
de ştiinţă / tehnologie. Turismul cultural este cel care
va câştiga, dar se va îmbina cu alte forme de turism,
precum turismul de evenimente sau turismul ştiinţific.
16
Arta de a călători
•
•
•
•
Educaţia turistică este o educaţie interdisciplinară. Cine călătoreşte, trăieşte
mai mult şi mai bine. Iată câteva personalităţi mari, multidisciplinare, din toate
mediile, care au călătorit mult: Jules Verne, Alfred Nobel, Richard Branson.
Turismul ne menţine în formă. Ne ajută să ne perfecţionăm educaţia, să ne
dezvoltăm cultura, să vedem la faţa locului lucruri despre care am citit sau am
văzut la televizor. În acelaşi timp, educaţia turistică ne învaţă cum să ne
comportăm în timpul voiajului, cum să contribuim la reuşita unui program turistic,
cum să gândim pozitiv.
Turismul este cel mai mare producător de amintiri. Gândirea pozitivă
reprezintă primul pas pentru menţinerea în formă. În Occident, se pune accent
pe menţinerea în formă, atât fizică, cât şi psihică, şi pe prevenire. Prin
intermediul turismului îţi recapeţi cheful de muncă, obţii rezultate mai bune la
locul de muncă, productivitate sporită, câştig superior.
Turismul nu reprezintă un lux, ci o necesitate! În ţările mai puţin dezvoltate,
inclusiv România, este perceput ca un lux. De fapt, se poate face turism cu bani
puţini. Rolul acestui curs este chiar şi acela de a arăta cum se poate face turism
când nu dispui de câştiguri mari. Vom constata cu satisfacţie că turismul este cel
mai mare producător de amintiri. Vezi albumele foto sau casetele video cu care
ne mândrim.
17
ARTA DE A CĂLĂTORI
(fragmente din bestseller-ul „Supă de pui pentru sufletul călătorului” de
Jack Canfield, Mark Victor Hansen şi Steve Zikman)
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Călătoreşte cu seninătate. Nu călători pentru a vedea alţi oameni!
Călătoreşte încet. Avioanele sunt pentru a ajunge în anumite locuri şi nu pentru a le vedea;
dedică-ţi timpul pentru a te delecta cu frumuseţea şi inspiraţia oferite de un munte sau de o
catedrală.
Călătoreşte plin de aşteptări. Fiecare loc pe care îl vizitezi este asemeni unui colet plin de
surprize, care aşteaptă să îl deschizi. Dezleagă-i sforile aşteptându-te la o mare aventură.
Călătoreşte plin de speranţă. „A călători plin de speranţă” – scrie Robert Louis Stevenson –
„este mult mai bine decât a sosi undeva”.
Călătoreşte cu modestie. Vizitează oameni şi locuri cu veneraţie şi respect pentru tradiţiile şi
modul lor de viaţă.
Călătoreşte plin de amabilitate. Stima pentru partenerii de călătorie şi pentru gazdele tale îţi vor
îndulci calea în cele mai dificile zile.
Călătoreşte plin de recunoştinţă. Arată-ţi aprecierea pentru nenumăratele lucruri făcute de alţii
pentru delectarea şi confortul tău.
Călătoreşte cu mintea deschisă. Lasă-ţi prejudecăţile acasă.
Călătoreşte plin de curiozitate. Nu este vorba de cât de departe ajungi, dar cât de adânc
pătrunzi în minele de aur ale experienţei. Thoreau a scris o carte voluminoasă despre micuţul
Walden Pond.
Călătoreşte cu imaginaţie. Aşa cum spune un vechi proverb spaniol, „cel care ar aduce acasă
bogăţia Indiilor trebuie să aducă Indiile cu el”.
Călătoreşte fără frică. Alungă îngrijorarea şi timiditatea; lumea şi oamenii îţi aparţin în măsura în
care aparţii şi tu lumii.
Călătoreşte cu relaxare. Potriveşte-ţi mintea să aibă parte de momente plăcute. Porneşte la
drum.
Călătoreşte cu răbdare. Îţi ia timp să-i înţelegi pe alţii, în special atunci când întâmpini bariere de
limbă sau de obiceiuri; fii flexibil şi adaptează-te la orice situaţie.
Călătoreşte cu spiritul unui cetăţean universal. Vei descoperi că oamenii sunt aproape la fel pe
18
tot cuprinsul globului. Fii un ambasador al bunăvoinţei pentru toţi oamenii.
Viitorul turismului activ – turismul
cultural
Tehnologia va sprijini turismul cultural
19
Vă mulţumesc!
20

similar documents