SPUNE NU FUMATULUI !

Report
“Fumatul si alcoolul nu
ne fac mari!”
Profesor: Oana Barbu
•Potrivit cercetărilor aparţinând
oamenilor de ştiinţă, principalele
probleme ale tinerilor sunt:
TUTUNUL şi ALCOOLUL!
•Extaz, dependenţă,
comă... Moarte sau
vindecare?
SPUNE NU FUMATULUI şi
ALCOOLULUI ! ”
Motto:
“ Copilul vrea să experimenteze binele şi
răul:
Eu îl învăţ să discearnă”
OBIECTIVELE
PROIECTULUI:
• Informarea şi conştientizarea elevilor privind
riscurile fumatului şi consumului de alcool la
o vârstă timpurie;
• Identificarea cauzelor ce determină consumul
de alcool şi tutun;
• Elaborarea unei strategii de renunţare la
fumat şi la consumul de alcool.
Chestionare despre
tutun şi alcool
Pentru a vedea cât de bine sunt informaţi elevii de la
Şcoala nr.1 “Miron Costin” despre pericolele pe care le
aduc tutunul şi alcoolul pentru corpul omenesc, am
distribuit printre tineri chestionare. Totodată am vrut să
fac un sondaj printre elevi pentru a afla dacă există
fumători şi consumatori de alcool printre ei şi pentru a
descoperi ce i-a determinat să se apuce de fumat şi de
băut.
Statistică despre fumat
şi băut alcool
Numărul greşelilor de
completare
16
Greseli la completarea
chestionarelor
14
15
13
12
12
12
V
8
Nu as bea
alcool
niciodata
VI
6
Fumez
10
259
129
221
VII
VIII
27
Nu as
fuma
niciodata
4
2
Beau
alcool
0
V
VI
VII
VIII
Concluzii
-Cei mai informaţi elevi privind consecinţele consumului de tutun şi alcool sunt elevii
clasei a VII-a deoarece au făcut cele mai puţine greşeli (27) la completarea
chestionarelor. Totuşi, din răspunsurile elevilor la chestionare, reiese că tinerii din
clasa a VII-a sunt tentaţi să bea. Două persoane au spus că ar bea pentru a face
faţă stresului, depresiei. Un elev a zis că bea fără să menţioneze cauza acestui viciu.
-Cei mai puţin informaţi elevi în legătură cu tutunul şi consumul de alcool sunt elevii
clasei a VIII-a. Numărul total de răspunsuri greşite este de 259. În rândul acestor elevi
(23 la număr)există şi cea mai mare dorinţă de a experimenta fumatul şi consumul
de băuturi alcoolice. ( 5 elevi din 23 - dorinţa de a experimenta fumatul , 3 elevi
din 23 - experimentarea consumului de băuturi alcoolice; 7 elevi –doresc să se
asemene cu adulţii prin consumul de alcool şi tutun; 5 elevi cred că dacă vor
consuma tutun şi alcool pot face faţă depresiei; 2 elevi simt nevoia să consume
alcool, iar unul singur nu ştie de ce bea alcool, iar o persoană crede că dacă
fumează slăbeşte). Doi elevi din 23 au recunoscut că au început să fumeze de la
vârstele de 13, respectiv 14 ani din dorinţa de a experimenta şi de a face parte
dintr-un grup. O persoană a susţinut că bea alcool de la 12 ani deoarece aşa face
faţă stresului şi depresiei.
- Pe locul doi, în topul tentaţiilor privind consumul de alcool şi tutun sunt elevii clasei
a VI-a. Numărul total de răspunsuri greşite a fost 221. În cadrul acestei clase , potrivit
chestionarelor, doi elevi din 17 au experimentat fumatul. Doi elevi au susţinut că ar
fuma şi ar bea pentru a se revolta şi pentru a atrage atenţia asupra lor.
- Doi elevi din 15, din clasa a V-a au susţinut că ar bea şi ar fuma din curiozitate.
Numărul de răspunsuri greşite a fost 129.
SCOPUL PROIECTULUI:
Rezultatele cercetărilor la nivel mondial, al chestionarelor
ne indică necesitatea prezenţei unui proiect prin care să
se micşoreze consumul de tutun şi alcool în rândul elevilor.
REZULTATE şi CONCLUZII
În urma analizei chestionarelor am ajuns la concluzia:
Copiii şi tinerii încep să fumeze şi să bea alcool din mai multe
motive:
•
Senzaţia de apartenenţă la un grup de prieteni. (2 elevi din clasa a VIII-a)
•
Asemănarea cu adulţii. (5 elevi din clasa a VIII-a)
•
Dorinţa de a experimenta. (8 elevi din clasa a VIII-a, 3 elevi din clasa a VI-a, 2 elevi
din clasa a V-a))
•
Revolta împotriva autorităţii părinţilor, profesorilor. ( un elev din clasa a VIII-a, 2 elevi
din clasa a VI-a)
•
Pentru a atrage atenţia asupra lor . ( 3 elevi din clasa a VI-a)
•
Pentru a face faţă stresului sau depresiei. (5 elevi din clasa a VIII-a, 2 elevi din clasa
a VII-a, 2 elevi din clasa a VI-a)
•
Fumează pentru a slăbi. ( un elev din clasa a VIII-a, un elev din clasa a VI-a)
•
În general o treime dintre minori au cel puţin un prieten, un frate, un părinte care
fumează, bea alcool. Cu cât numărul persoanelor cunoscute care fumează, beau
alcool este mai mare, cu atât cresc riscurile ca tânărul să fumeze, să devină
alcoolic. În medie , 30% dintre tineri trăiesc într-un mediu în care cel puţin o
persoană fumează , bea. În cadrul comunităţii noastre, 76% dintre elevi trăiesc întrun mediu în care cel puţin o persoană fumează , bea. Potrivit răspunsurilor din
chestionare, cea mai mare problemă a comunităţii noastre este fumatul deoarece
34 de copii din 69 elevi de gimnaziu au declarat că au rude , cunoştinţe care
fumează, iar 19 elevi au declarat că au rude, cunoştinţe care beau băuturi
alcoolice în mod frecvent.
5
4.5
4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
V VI VII
VIII
As bea pentru a ma asemana cu adultii
As fuma pentru a ma asemana cu adultii
As bea pentru a ma revolta
As fuma pentru a ma revolta
As bea pentru a experiementa
As fuma pentru a experimenta
As bea din cauza depresiei
As fuma din cauza depresiei
As fuma din cauza
depresiei
As bea din cauza
depresiei
As fuma pentru a
experimenta
As bea pentru a
experiementa
As fuma pentru a ma
revolta
As bea pentru a ma
revolta
As fuma pentru a ma
asemana cu adultii
As bea pentru a ma
asemana cu adultii
•Efectele consumului de
tutun asupra sănătăţii
sunt semnificative,
depinzând de felul în
care tutunul este
consumat (fumat,
aspirat, sau mestecat),
precum şi de cantităţile
utilizate. Fumatul pasiv
si activ sunt la fel de
periculoase. Fumatul
pasiv presupune
expunerea la fumul de
tigara, iar cel activ
inseamna a aspira, a
trage voit fumul de tutun
din țigară sau din pipă.
Principalele efecte ale
fumatului de tutun sunt
mărirea riscului de
cancer la plămâni şi de
boli cardio-vasculare.
Fumatul este responsabil
în proportie de 90%
pentru cancerul pulmonar !
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a făcut o
declaraţie publică prin care se afirmă că
tutunul va ucide un miliard de oameni în acest
secol.
CE CONŢINE O ŢIGARĂ?
• 1.Nicotina (1,5%);
• 2.Monoxidul de carbon ( 4%);
• 3.Substanţe cancerigene (peste 400);
• 4.Gudroane (provenite din arderea hârtiei de ţigară);
• 5.Compuşi de cobalt şi nichel (în proporţii de peste 1000 de
ori mai concentrată decât în mediul industrial cel mai
poluat);
• 6.Acetona – utilizată ca decapant pentru vopseluri;
• 7.Butan – combustibil;
• 8. DDT – insecticid;
• 9.Plumb şi metanol – compuşi ai combustibililor auto;
• Acid sulfuric – utilizat în producerea bateriilor auto şi în multe
reacţii chimice industriale.
• Fumul de tigara contine peste 4000 de substante chimice
cunoscute.
Componentele fumului de ţigară
•
Consecinţele fumatului pasiv
Consecinţele fumatului activ
Fumatul pasiv constă în inhalarea involuntară a fumului degajat de unul sau mai mulţi fumători. Riscurile la
care este expus fumătorul pasiv sunt mai mici decât cele ale fumătorului activ, dar consecinţele pentru
sănătate nu pot fi neglijate.
Expunerea la fumul de ţigară, chiar şi 8 – 20 minute
:
- creşterea frecvenţei cardiace
- diminuarea aportului de oxigen
- constricţia vaselor sangvine, antrenând o
crestere a tensiunii arteriale şi a efortului muşchiului
cardiac
-creşterea riscurilor de sarcină extrauterină
-creşterea riscului de avort spontan
-creşterea riscului de metroragii(sângerari neregulate)
-creşterea riscului de naştere prematură
Efectele fumatului pasiv asupra fătului
Efecte ale fumatului asupra implantului dentar:
*** afectează în mod negativ fluxul sangvin către
structurile osoase şi ţesuturile ce înconjoară dinţii şi
gingiile.
*** perturbă buna funcţionare a circuitului sangvin..
*** reducerea substanţelor nutritive şi minerale din
ţesuturi.
*** încetineşte vindecarea osoasă şi a ţesuturilor.
*** reducerea densităţii oaselor şi a calităţii structurale
ale acestora.
*** poate cauza pierderi de structuri osoase marginale în
urma efectuării implantului;
*** creşte incidenta inflamatiilor în zona implantului.
*** afectează rata de succes al grefelor de os.
- creşterea riscului de avort spontan, sarcina
extrauterină sau naştere prematură
- retard de creştere intrauterină
- copil cu malformaţii sau cu greutate mică la
naştere
- creşterea riscurilor de moarte fetală în utero
Efectele fumatului pasiv asupra copilului
- frecvenţa crescută a rinofaringitelor şi otitelor
- cresterea riscului de crize de astm şi a infecţiilor
respiratorii precum pneumonia şi bronsita
- diminuare uşoară, dar semnificativă a dezvoltării
pulmonare
- creşterea riscului de moarte subită a sugarului
- în plus, copiii sunt de 2 ori mai înclinaţi spre fumat
dacă au părinţi fumători.
Efectele fumatului pasiv asupra adultului
Expunerea la fumul de ţigară creşte cu 25% riscurile de
cancer pulmonar, cu 10% riscul unei boli cardiace.
Fumatul pasiv este un factor de risc pentru cancerul
de sân, col uterin, tiroidă, tumori craniene sau
leucemie.
Agenţia de Protecţia a Mediului din Statele Unite
estimează ca riscul de a dezvolta un cancer ca
urmare a fumatului pasiv este de 57 ori mai mare
decat riscul reprezentat de toţi ceilalţi poluanţi
conţinutţi în atmosferă.
- infarct miocardic – riscul creşte cu 25% la o persoană
care nu a fumat niciodată, dar al cărei partener este
fumător
- cancer pulmonar – riscul creşte cu 25% în cazul
expunerii zilnice la fumul de ţigară
- accident vascular cerebral (AVC) – tabagismul pasiv
deteriorează pereţii arteriali, dublând riscul de AVC
In stadiul de regenerare, atunci când trebuie să se
formeze noi ţesuturi, tutunul scade din capacitatea
sângelui de a forma noi vase de sânge, pe lângă
reducerea formării acelor celule care produc
proteinele necesare construcţiei noului ţesut. De
asemenea fumatul stimulează şi formarea de
numeroase chimicale care încetinesc mult formarea
de noi celule epiteliale ce vor forma stratul de
suprafaţă al noului ţesut. Interferând în aceste două
ultime procese menţionate în formarea de ţesut
nou, poate favoriza apariţia cicatricilor.
Cancerul pulmonar este responsabil pentru 31% din
decesele survenite la bărbati si 28% din decesele
survenite la femei ca urmare a bolilor ce pot fi atribuite
tabagismului. Fumătorii sunt de 10 -25 ori mai expusi la
riscul de a suferi de cancer pulmonar decât
nefumătorii.
Riscuri datorate consumului:
Boli de inimă (infarct miocardic şi anghină pectorală)
Circulaţie sangvină deficitară
Boli respiratorii (iritări ale aparatului respirator, tuse
cronică, bronşite)
Diferite tipuri de cancer (de gură, de laringe, esofag,
duoden şi mai ales de plămâni)
În cazul femeilor însărcinate: copii cu greutate
scăzută, creşterea ritmului cardiac, creşterea
probabilităţii de a apărea malformaţii, un număr sporit
de avorturi, risc mărit de moarte la naştere
Efectele cresc progresiv în funcţie de consum
Riscuri primare ale tutunului
 S-a estimat că fumătorii trăiesc mai puţin cu 2,5 până la 10 ani decât
nefumătorii. Aproape jumătate dintre bărbaţii, femeile care fumează vor
muri din cauza unei boli cauzată de fumat.
•
Potrivit eurobarometrului Comisiei Europene şi a unor studii sociale, bolile
cauzate de tutun omoară anual peste 40. 000 români cu vârstele cuprinse
între 25 şi 44 de ani, Numai în 2003 au fost înregistrate un număr de 58 261
cazuri noi de cancer.
•
Costul mediu al tratamentului pe an pentru un pacient bolnav de cancer
este de de 25 milioane de lei.

Agentia de Protectie a Mediului a estimat ca expunerea la fumul de ţigară
cauzează cca 3000 de cancere pulmonare printre nefumători şi este
responsabilă pentru 300 000 cazuri de infecţii ale tractului respirator inferior
la copiii sub 18 luni în fiecare an.
 Eurobarometrul arată că cei mai mulţi dintre fumători, inclusiv din România
încep să fumeze înainte de împlinirea vîrstei de zece ani din cauza
promovării produselor din tutun.
 Cercetările în domeniul sănătăţii, au relevat faptul că fumatul în copilărie,
adolescenţă, favorizează apariţia de alte comportamente violente şi
adictive (care produc dependenţă) – alcool, droguri. Cei ce fumează de
tineri sunt de 8 ori mai expuşi dependenţei decît debutanţii maturi în
obiceiul fumatului.
Tinerii şi tutunul
•
Mai mult de jumătate dintre fumători încep să fumeze înainte de 14 ani, iar 90% încep
pâna la împlinirea vârstei de 19 ani.
•
Tutunul şi fumul de ţigară fac hainele şi părul să miroasă urât. Mirosul gurii este
înrăutăţit şi făcut şi mai dezagreabil prin folosirea tutunului.
•
Intervenţia chirurgicală pentru cancerul gurii vă poate deforma pe viaţă înfăţişarea.
•
Tinerii sunt încurajaţi să fumeze prima ţigara de către reclamele şi promoţiile
organizate de companiile producătoare de ţigări, de prietenii lor, de preţurile
accesibile precum şi de posibilitatea de a le procura foarte uşor, unii comercianţi
ignorînd reglementările în vigoare. Nicotina provoacă dependenţa, deşi mulţi tineri
subestimează acest lucru. Mai mult de 80% dintre tinerii care fumează un pachet sau
mai mult pe zi recunosc nevoia sau dependenţa lor de ţigări.
•
70 % dintre adolescenţi declară că dacă ar putea să aleagă încă o data ar alege să
nu fumeze.
•
Mai mult de 400.000 de oameni mor anual din cauza bolilor provocate de fumat,
adică mai mult decât cele provocate de alcool, crack, heroină, crime, sinucideri,
accidente de maşină şi SIDA la un loc.
Efectele asupra sănătăţii
tinerilor
•
Efectele pe termen scurt includ efecte asupra sistemului respirator,
dependenţa, precum şi asocierea cu alte droguri.
•
Fumătorii îşi folosesc la un nivel mai scăzut plămânii decât cei care nu au
fumat niciodată.
•
Fumatul provoacă boli de inimă.
•
Fumatul afectează performanţa şi rezistenţa la cei care practică un sport
de performanţă.
•
În medie un om care fumează un pachet de ţigări în fiecare zi trăieşte cu
şapte ani mai puţin decât unul care nu a fumat niciodată.
•
Elevii care fumează au probleme cu respiraţia de trei ori mai des dacât
nefumătorii.
•
Elevii care fumează sunt nevoiţi să meargă mult mai des la doctor decât
cei care nu fumează.
•
Tinerii care fumează sunt mai dispuşi de trei ori mai mult decât nefumătorii
să utilizeze alcoolul, de 5 ori mai mult să folosească marijuana şi de 22 ori
mai mult să folosească cocaina. De asemenea sunt mai dispuşi să
accepte sex neprotejat sau să rezolve un conflict prin violenţă.
•Alcoolismul, cunoscut de asemenea drept
"dependenţă de alcool", este o boala care constă
într-o nevoie puternică de a bea, şi neîncentarea
consumării băuturii în momentul în care apar
probleme provocate de alcool, ca de exemplu
pierderea slujbei sau încălcarea legii şi
consecinţele acesteia. Consumul excesiv de
alcool dăunează grav sănătăţii, fiind corelat cu
80% dintre cazurile de sinucidere, 50% din crime,
30% dintre accidentele rutiere fatale şi 15% din
cazurile de înec. De asemenea este unul dintre
factorii de divorţ (unul din trei cazuri) şi
de molestare a copilului (unul din trei cazuri).
Consumul de alcool poate favoriza apariţia cirozei
hepatice, poate să afecteze negativ fătul şi poate
fi asociat cancerului la sân la femei, cancerului
cavităţii bucale, al esofagului, al faringelui şi
laringelui.
Riscuri datorate consumului de alcool
Acţiune: deprimant al sistemului nervos central. Provoacă dependenţă
dependenţă fizică şi psihică.
*Miros neplăcut al respiraţiei, faţa şi corpul suferă modificări uşor de
observat de către cei din jur.
•La volan nu se evaluează riscul şi nu se apreciează bine viteza şi
distanţele.
•În relaţiile sexuale există riscul de a contracta boli sau o sarcină nedorită
datorită diminuării simţului responsabilităţii.
•Pot avea loc conduite agresive în cadrul familiei sau în locuri publice.
•Scade randamentul la învăţătură sau la locul de muncă.
•Poate duce la ciroză sau cancer de ficat.
•Determină scăderea apetitului, grave devitaminizări, boli ale stomacului,
boli de inimă, pierderi de memorie.
•Consumul de alcool împreună cu alte droguri poate duce la moarte.
•Apar tulburări de vedere.
•Leziuni cardiace ( insuficienţă miocardică).
•Gastrită cronica.
•Tulburări de absorbţie intestinală.
•Creşterea tensiunii arteriale.
•Folosirea alcoolului pentru a scăpa de
probleme.
•Probleme cu învăţătura şi cu disciplina
provocate de consumul de alcool.
•Incapacitate de a avea controlm asupra
băuturii (frecvent promisiunea de a nu mai
consuma alcool este nerespectată).
•Îngrijorarea părinţilor, prietenilor faţă de
modul în care te comporti, ca urmare a
consumului de alcool.
•Pierderi de memorie – incapacitatea de a-ţi
aminti ce s-a întâmplat cu tine sub influenţa
alcoolului.
•Rezistenţa la băutură – bei şi nu te îmbeţi, în
timp ce prietenii tăi sunt deja “sub masă”.
Daca un membru al familiei manifesta o
predispozitie la consumul de alcool, atunci riscul
este de 3-4 ori mai mare ca in familia respectiva
sa existe un caz de alcoolism.
Copiii sub 15 ani nu ar trebui să bea alcool!!!!
Alcoolul ţi se
aşează direct
pe talie!!!!
CUM SĂ MĂ LAS DE FUMAT şi DE ALCOOL?
1) Diminuează doza de nicotină si alcool!
•
-redu numărul de ţigări, de pahare cu alcool;
•
-schimbă ţigările cu unele cu mai puţină nicotină şi băuturile
alcoolice cu acelea fără alcool;
2) Începe un program de exerciţii fizice!
•
-practică un sport care îţi place.
3) Fă ceva nou!
•
-îngrijeşte un animal;
•
-implică-te în acţiuni caritabile;
•
-ajută un coleg la pregătirea lecţiilor;
•
-descoperă-ţi un hobby.
•
-evită ziarele şi revistele care fac reclamă la diferite mărci de
ţigări,alcool; nu folosi produse promoţionale ale companiilor
producătoare de ţigări,alcool; ajută-i pe alţii!
4) Controlează-ţi stresul!
•
-fii tu însuţi;
•
-comunică mai mult cu familia;
•
-cere ajutor.
MESAJE
1. Ai încredere în tine!
PERSUASIVE
Un prieten adevărat nu se câştigă fumând,
consumând alcool!
2. Fii independent !
Ai încredere în tine şi vei reuşi în ceea ce intreprizi fără
să fumezi sau să bei alcool!
3. Fă-ţi prieteni adevăraţi !
Un prieten adevărat te acceptă şi dacă nu fumezi sau
bei alcool!
4.Rezistă presiunilor celor din jur !
Nu fuma, consuma alcool doar ca să intri în cercul lor!
5.Fumatul ucide!
Nu te lăsa înşelat!
6. Spune adio risipei pe ţigări si alcool!
Fiecare secundă din viaţa ta contează!
Cum putem rezista presiunii
grupului?
•
Foloseşte umorul – „Tocmai am o întâlnire cu Britney
Spears, Angelina Jolie, Johnny Depp, Brad Pitt şi am aflat
că s-au lăsat de curând de fumat şi de băut. N-aş vrea să
mă respingă!”
•
Subliniază consecinţele posibile – „Dacă află, tata e în
stare să mă ţină toată vara în casă.”
•
Inversează presiunea – „Credeam că-mi eşti prieten, iar
un prieten nu mi-ar dori răul”.
•
Găseşte o explicaţie – „Ţigările si alcoolul mă fac să
miros ca o scrumieră, respectiv ca o crasma.”
•
Pune o întrebare – „De ce mi-aş dori să fac asta?”
•
Găseşte o explicaţie – „Tocmai aştept pe un coleg să
mergem la el acasă n-aş vrea să miros a tutun şi alcool”.
R.A.D.A.R.
• Terence Gorski a propus acronimul RADAR pentru a
rezuma acţiunile recomandate pentru evitarea
ramânerii în capcana unui blocaj.
• R` RECUNOAŞTE că a apărut o problemă.
• A` ACCEPTĂ că este normal să aveţi probleme.
• D` DETAŞEAZĂ-TE pentru a vedea lucurile din
perspectivă.
• A` APELEAZĂ la ajutor.
• R` RĂSPUNDE prin acţiune atunci când eşti pregătit.
•Alternativele drogurilor,tutunului,
Alternativele
drogurilor,tutunului, alcoolului
alcoolului
Bibliografie
www.didactic.ro
Articole din presa medicală:
http://www.romedic.ro/consecintele-fumatului-pasiv-0P3799
http://www.topsanatate.ro/articol/efectele-fumatului-asupraorganismului-20378-all-post.html
http://www.medicina-naturista.ro/stil-de-viata/alcoolismul-si-consecinteleacestuia.html
Manual de “Anatomie si fiziologie” pentru clasa a VII-a
PROGRAME ŞCOLARE
pentru disciplina opţională
EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
REVIZUITE

similar documents