Bogdan Ioan TUDOR TODORAN

Report
COMPENSAREA FUNCŢIILOR DE
PROTECŢIE ALE PĂDURILOR
av. Bogdan Ioan Tudor Todoran
preşedinte NOSTRA SILVA
În ţările Uniunii Europene este
consacrat legislativ, uneori la nivel
constituţional, un principiu
inaplicabil în România: orice
restricţie asupra proprietăţii,
instituită prin legi ori regulamente
locale, trebuie compensată.
Prevederile codului silvic 2008 - 2013
Art. 97 alin. (1) din Codul Silvic – Legea nr. 46/2008:
„In scopul gestionarii durabile a fondului forestier
proprietate privata a persoanelor fizice si juridice si a
celui proprietate publica si privata a unitatilor
administrativteritoriale, statul aloca anual de la buget,
prin bugetul autoritatii publice centrale care raspunde
de silvicultura, sume pentru:
b)
acordarea
unor
compensatii
reprezentand
contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le
recolteaza, datorita functiilor de protectie stabilite
prin amenajamente silvice care determina restrictii in
recoltarea de masa lemnoasa.”
Aceste prevederi s-au aplicat doar în anii 2008 şi 2009.
Începând cu anul 2010 acordarea de compensaţii a fost
sistată deoarece, la iniţiativa Guvernului României, care
a justificat masura prin demararea procedurii de notificare a
schemelor de ajutor de stat, conform Liniilor directoare
privind ajutoarele de stat în sectorul agricol şi forestier în
perioada 2007-2013.
Potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din HG nr. 861/2009,
publicată la data de 18 august, „formele de sprijin
prevăzute la art. 97 alin. (1) lit. a), la art. 97 alin. (1) lit. b)
pentru persoanele juridice şi la art. 97 alin. (1) lit. c) din
Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările ulterioare,
se vor finanţa numai după primirea deciziei favorabile a
Comisiei Europene privind ajutoarele de stat".
În data de 19.07.2012, România a primit Decizia
Comisiei Europene nr. C (2012) 5166 final prin care
contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le
recoltează, datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin
amenajamente silvice care determină restricţii în
recoltarea de masă lemnoasă, poate fi acordată.
Din această Decizie reiese faptul că notificarea
Comisiei Europene s-a făcut prin email numai la
data de 29.08.2011, deşi Guvernul a condiţionat
plata compensaţiilor de o decizie favorabilă a
Comisiei încă din 18.08.2009.
CUM
SE
EXPLICĂ
INACTIVITATEA
GUVERNULUI ÎN PERIOADA AUGUST 2009 –
AUGUST 2011???
• Anexa Regulamentului 1698/2005 stabileste
cuantumul platilor, cu mentiunea ca aceste
cuantumuri pot fi majorate in cazuri
exceptionale tinanad seama de circumstante
speciale care trebuie justificate in programele
de dezvoltare rurala:
Potrivit Deciziei Comisiei Europene nr. C (2012) 5166
final din 19.07.2012, art. 11 stabileste:
“Schema, care VA EXPIRA LA 31 DECEMBRIE
2013, nu va intra in vigoare decat dupa ce va fi
aprobata de Comisie si publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei. Aceasta va fi finantata cu un
buget total de 258 de milioane de RON (aproximativ
60 de milioane EUR)”.
CE A FĂCUT GUVERNUL ROMÂNIEI DE
LA PRIMIREA DECIZIEI COMISIEI
EUROPENE (12.07.2012)???
• Ministerul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii a elaborat, în
iunie 2013, un proiect de HG pentru aprobarea
Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control a
ajutorului de stat pentru
compensaţii reprezentând
contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o
recoltează datorită funcţiilor de protecţie (...) in pădurile
situate în siturile de importanţă comunitară Natura 2000.
• Proiectul actului normativ omite de la plată însă toate
suprafeţele de pădure încadrate în tipurile funcţionale
T1 si T2 stabilite conform normelor tehnice de
amenajare, cu restrictii deosebite în recoltarea masei
lemnoase, reglementând plata numai pentru suprafeţele
de pădure incluse în reţeaua Natura 2000.
• NU SE REGLEMENTEAZA AJUTOARELE DE
MINIMIS, aprobate de Comisie pentru padurile din
afara siturilor Natura 2000.
PÂNĂ ÎN PREZENT NU AU FOST
APROBATE DE GUVERN, PRIN
HOTĂRÂRE, normele metodologice
de acordare, utilizare şi control a
ajutorului de stat pentru compensaţii
reprezentând contravaloarea masei
lemnoase pe care proprietarii nu o
recoltează datorită funcţiilor de
protecţie.
Ministrul
Mediului
şi
Schimbărilor
Climatice
12.07.2012 – prezent – ministru Rovana
Plumb
Ministru delegat pentru ape, păduri și
piscicultură
19.12.2012 – prezent – ministru Lucia-Ana
Varga
PAGUBA CREATĂ PROPRIETARILOR DE PĂDURI,
ÎN 2012 ŞI 2013, PRIN NEPROMOVAREA
ACTULUI NORMATIV – HG – CU PRIVIRE LA
PLATA FUNCŢIILOR DE PROTECŢIE: MINIM
120.000.000 EURO
* la această sumă se mai poate adăuga o pagubă de 120.000.000
EURO pentru notificarea cu întârziere a Comisiei Europene
(doi ani de lipsă de reacţie a Guvernului 18.08.2009 –
29.08.2011).
SANCŢIUNEA ÎNTR-O SOCIETATE
DEMOCRATICĂ?
DEMISIA
SAU
DEMITEREA
DOAMNELOR MINISTRU
LUCIA-ANA VARGA
ROVANA PLUMB
DE REŢINUT
• în adresa nr. 9394 din 28 iunie 2011 a Consiliului
Concurenţei se consemnează: „compensaţiile (...)
NU îndeplinesc condiţiile pentru a fi calificate
ajutoare de stat în sensul art. 107 alin. (1) din
Tratatul pentru Funcţionarea Uniunii Europene,
acestea
reprezentând
exclusiv
drepturi
financiare cuvenite proprietarilor de fond
forestier drept compensaţii în schimbul
contravalorii produselor pe care proprietarii nu
le recoltează datorită funcţiilor de protecţie şi
restricţiilor de exploatare corespunzătoare
stabilite în cadrul parcurilor naţionale”.
SITURILE NATURA 2000
108 Arii de Protectie Speciala Avifauninstice 11,89% din suprafaţa ţării, desemnate prin
H.G. 1.284/2007;
273 potentiale Situri de Importanta
Comunitara - 13,21% din suprafaţa ţării,
desemnate prin O.M. nr. 1.964/2007.
Total situri Natura 2000: 25,1 % din
suprafaţa Romaniei.
Natura 2000 şi proprietatea
forestieră
 desemnarea siturilor Natura 2000 nu inseamna ca padurile
trebuie scoase din circuitul economic prin sistarea
exploatarii comerciale.
 Practicile existente de management trebuie sa tina cont de
valorile naturale existente, in special de speciile si habitatele
pentru care situl respectiv a fost desemnat. Modificarile in
practicile de management ar trebui sa fie relativ usor de
implementat, ca de exemplu lasarea in padure, pe sol sau pe
picior, a lemnului uscat sau protejarea unor anumite specii de
arbori ce gazduiesc cuiburi de pasari din specii rare, dar pot fi
si mai complexe, cum ar fi introducerea taierilor selective
printr-o metoda de rotatie de lunga durata sau scoaterea
speciilor exotice si inlocuirea lor cu specii native.
Parcurile Naţionale şi proprietatea
forestieră
29 de parcuri nationale si naturale, cu o suprafata totala de 1,67 mil. hectare
(7% din teritoriul tarii)
 Rezervatia Biosferei Delta Dunarii – 580.000 ha, din care 22.900 ha
padure;
 13 parcuri nationale care acopera 316.476 ha, din care 212.811 ha padure;
 15 parcuri naturale care acopera 774.398 ha, din care 404.526 ha padure.
Mai exista 677 mici arii protejate cu o suprafata totala de aproximativ 90.000
ha (337 din ele includ si terenuri forestiere cu o suprafata totala de 40.000
ha padure).
Asadar avem un total de 680.327 ha padure cuprinse in parcurile nationale si
naturale, din care peste 220.000 ha sunt strict protejate.
RESTRICTII
 Potrivit art. 3 alin. (1) din Ordinul nr. 552 din 26
august 2003 privind aprobarea zonării interioare a
parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din
punct de vedere al necesităţii de conservare a
diversităţii biologice „în zonele de conservare
specială se interzic orice forme de exploatare
sau utilizare a resurselor naturale, precum
şi orice forme de folosire a terenurilor,
incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de
conservare”
RESTRICTII
 art. 3 alin. (2) din acelasi act normativ permite, însă
numai în afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţifice cu
regim strict de protecţie, desfăşurarea anumitor
activităţi: de natură ştiinţifică şi educativă, turismul
controlat, „localizarea şi stingerea operativă a
incendiilor (!?)”, „acţiunile de înlăturare a efectelor
unor calamităţi, în baza aprobării autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură şi mediu, la
propunerea consiliului ştiinţific a parcului (!?)”,
„acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a
dăunătorilor forestieri şi de monitorizare a acestora,
cu avizul consiliului ştiinţific al parcului (!?)”.
RESTRICTII
 art. 5 alin. (2) din Ordin prevede că „amenajamentele
silvice ale unităţilor de producţie ce intră în
componenţa parcurilor naţionale şi parcurilor naturale
vor fi revizuite în mod obligatoriu”, iar alin. (3)
stabileşte că „toate pădurile incluse în
parcurile naţionale şi în parcurile
naturale se încadrează în grupa I
funcţională, iar pădurile din zonele de
conservare specială se încadrează în
categoriile funcţionale corespunzătoare
tipului I funcţional”.
SITUATIE ANORMALA
avem 680.327 ha padure incluse in parcurile
nationale si naturale (peste 10% din suprafata
forestiera a Romaniei);
din aceasta suprafata 220.000 ha au un regim
de stricta protectie (fara taieri), iar 460.327 ha
au un regim de conservare (ingrijiri minime);
 VENITURILE
PROPRIETARULUI
DE
PADURE IN PARCUL NATIONAL – 0 (ZERO)
EURO/HA
 COMPENSAREA
FUNCTIILOR
DE
PROTECTIE IN PARCUL NATIONAL – 0
(ZERO) EURO/HA
 COSTURILE ADMINISTRARII PADURII IN
PARCUL NATIONAL – MINIM 15 EURO/HA
(NUMAI SERVICIILE DE PAZA)
EXEMPLIFICARE
Obştea de Pădure Porceni-Pleşa, Gorj, are
suprafaţa totală de 4.151,91 ha, din care
2.136,43 ha situate in Parcul Naţional Defileul
Jiului şi 277,1 ha în afara parcului, dar având
rol de păduri de protecţie;
costuri cu asigurarea regimului silvic (paza) –
36.203 EURO/an;
venituri din suprafata de 2413,4 ha – 0 EURO
ALT EXEMPLU
 OBŞTEA BUMBEŞTI, jud. Gorj, are peste 5.000 ha in
zona de stricta conservare a Parcului National Defileul
Jiului;
 pentru anul 2009 a primit, printr-o decizie din 20.10.2011
a ICCJ, suma de 1.669.921,21 lei;
 pentru anul 2010 a primit, printr-o sentinta a Curtii de
Apel Craiova din 18.12.2012, suma de 1.627.493,49 lei
(recursul se judeca la 7.10.2014 la ICCJ);
 pentru anul 2011 a primit, printr-o sentinta a Curtii de
Apel Craiova din 18.12.2012, suma de 1.523.468,02 lei
(recursul se judeca la 24.06.2014 la ICCJ);
SOLUŢII
 adoptarea, în regim de urgenţă, a unui act normativ care
să deblocheze compensarea funcţiilor de protecţie ale
pădurilor.
Fără acest minim sprijin din partea Statului multe proprietăţi
forestiere private, afectate de restricţii (Natura 2000,
parcuri naţionale, restricţii T1 şi T2, etc.), nu se vor
mai putea susţine financiar, consecinţa fiind
înstrăinarea
proprietăţilor
sau
o
nouă
naţionalizare – avem nevoie de măsuri energice de
intervenţie din partea legislativului şi de
responsabilizarea Statului în temeiul prevederilor art.
35 şi 44 din Constituţia României.
SOLUŢII
 Demararea, de urgenta, a unor noi proceduri de
aprobare, din partea Comisiei Europene, a
sistemului de compensare a functiilor de protectie
pentru exercitiul financiar 2014-2020, intrucat
schema aprobata prin Decizia Comisiei Europene nr. C
(2012) 5166 final din 19.07.2012 va expira la 31
decembrie 2013.
 aprobarea sa fie obtinuta, cu prioritate, si pentru
padurile din parcurile nationale sau naturale, precum si
pentru padurile cu restrictii T1 si T2 care nu sunt
incluse in situri Natura 2000 ori in rezervatii naturale.
SOLUŢII
 introducerea măsurii de plăţi Natura 2000
pentru terenurile forestiere în cadrul Axei II din
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală;
 suma necesară pentru perioada 2014-2020,
plecând de la bugetul anual aprobat de Comisie,
este de minim 420.000.000 EURO (7 ani x
60.000.000 EURO), la care se adaugă ajutoarele
de minimis pentru suprafeţele care nu sunt incluse
în siturile Natura 2000.
Dezbaterile Adunării Deputaţilor la Codul Silvic
2-4 aprilie 1910
• N. Fleva – „Nu cred să fie vreun partid în ţară
la noi, care să nu aibă, pentru această clasă
interesantă a moşnenilor, solicitudinea pe care
a arătat-o cu atâta vervă onor. nostru coleg d.
Titu Frumuşanu. Dar, d-lor, tocmai această
solicitudine trebuie să o prezentăm şi ţării şi
moşnenilor în aşa chip, încât să nu aibă aerul
unui amor platonic, sau prea exagerat; să nu
facem ca maimuţele cari îşi strâng copii în
braţe până le iese sufletul.”

similar documents