Prezentare PowerPoint

Report
Apa
Interdisciplinaritate: stiinte+tehnologii+limba si comunicare
Tipul de proiect:
proiect interdisciplinar fizica ,chimie, biologie, informatica, realizat cu 4 elevi
participanti la e-vacanta 2012 si clasa a IV a A
Participanti: prof. Alina Ruxandariu
prof. Liliana Aborsei
prof. Anca Smochina
prof. Bogdan Coman
prof. Daniela Ciobotaru
elevii e Vacanta:
Rotaru Adelina
Ciofu Denisa
Ursache Nicoleta
Zaharia Giovana
si clasa a VII a A
Scop: Familiarizarea elevilor cu noțiuni de fizica, chimie, biologie ,engleza,
referitoarela proprietatile fizico-chimice –biologice ale moleculei de apa si
prezentarea acestora sub formă de slideuri Power Point
Obiective:
- armonizarea si perfectionarea muncii in echipa , a strategiilor
didactice euristice, activ-participative;
verificarea insusirii competentelor de proiectare; lingvistice,
dezvoltara abilitatilor practice de folosire a ustensilelor de
laborator, a mijloacelor audio-vizuale
- perfectionarea modalitatilor de prezentare;(Power Point,
videoproiector)
realizarea unui material cat mai complet si sugestiv pentru
prezentara structurii chimice, prop.fizico-chimice(limba romana+limba
engleza),aplicatiile practice, importanta biologica a apei
Continutul proiectului:
Proiectul va integra elemente de investigatie documentara, elemente de
tehnoredactare computerizata aspectele practice ale proiectarii unor lucrari de
laborator chimie, fizica, biologie.
capitolul I :Ce ne invata biologia si antomia omului despre apa?
Fotosinteza,
Prezenta apei in diferite organe ale corpului uman;
Apa-mediul biotic pt plante, animale, oameni.;
Ecologizarea apelor.
capitolul II: Ce ne invata fizica despre apa?
Apa si anomalia ei, dilatarea apei.,conductivitatea termica,
Punctul de inghet, punctul de fierbere, starile de agregare.
Densitatea, de ce plutesc si se scufunda corpurile,
Reflexia, refractia, dispersia luminii in apa si picaturi de roua,curcubeul,
capitolul III: Chimia apei
Structura moleculei de apa, compozitia procentuala, masica si volumetrica
Apa- cel mai raspandit solvent...(obtinerea sucurilor)
Proprietatile chimice ale apei (obtinerea sifonului, stingerea varului)
Aciditatea/bazicitatea/Ph-ul apei
capitolul IV: Curiozitati stiintifice si legende despre apa
Bibliografie
Anexe
forme de organizare:
- pe parcursul derularii proiectului, se va lucra in grupuri de cate 4 elevi;
- sedinte de lucru ale grupului si sedinte de lucru cu grupurile si profesorul indrumator;
- forma finala va fi discutata intr-o sedinta comuna la care vor participa toti elevii si
profesorul indrumator.
sarcini de lucru:
- grupati-va in grupuri de cate 2 elevi;
- alegeti sa realizati unul din capitolele
- in urma discutiilor purtate in grup, distibuiti-va sarcinile individuale si realizati un program de lucru atat pentru
sarcinile individuale, cat si pentru sedintele de lucru ale grupului;
- folositi sursele de informare indicate si cautati noi surse de informare;
- extrageti informatiile necesare rezolvarii sarcinilor ce va revin ;
- realizati o mapa in care sa va stangeti toate informatiile gasite, grafice, imagini,
scheme legate de problemele puse, cu indicarea surselor de informare folosite pentru fiecare informatie, schita de
proiect,
programul de lucru ;
- in sedintele de lucru ale grupului, prezentati-va ideile personale si stabiliti continutul
capitolului si al anexelor folosite in prezentare;
- solicitati ghidul suplimentar al profesorului pentru rezolvarea unor situatii deosebite.
·
metode si tehnici de lucru:
- investigatia; mozaicul (Jigsaw)
-invatarea prin descoperire
- munca in echipa;
- redactarea computerizata in Word si PowerPoint;
- realizarea si prelucrarea computerizata a imaginilor;
- realizarea de materiale pentru prezentare.
calendarul activitatilor:
- etapele proiectului:
Distribuirea sarcinilor
Stabilirea programului de lucru al grupului
Documentarea
Realizarea mapei personale cu informatiile gasite
Schitarea modului de rezolvarea al sarcinii de lucru
Realizarea propunerilor de redactare
Intalniri de lucru intre profesor si grupurile de lucru
Analiza propunerilor de realizare a proiectului
Adoptarea unor masuri de imbunatatire si a unor modalitati de redactare
Completarea documentarii
Redactarea computerizata
Realizarea schitelor pentru materialele de prezentare
Sedinta de lucru intre profesor si grupurile de lucru
Predarea materialelor redactate profesorului pentru verificarea continutului
Verificarea materialelor de catre profesor
Preluarea materialelor de la profesor
Realizarea tuturor sarcinilor de lucru individuale si in echipa
Sedinta de lucru pentru stabilirea formei finale
Redactarea finala a proiectului
Realizarea anexelor
Predarea proiectului
Evaluarea
S-au folosite metode de evaluare (initiala, formativa, sumativa ), centrate pe
elev. Acestea au fost:observatia sistematica-fise de progres ,- chestionare de
autoevaluare, jurnal de reflexie al elevului, diagrama :K-W-L, portofoliul,
eseul.Aceste tehnici de evaluare ajuta atat elevii cat si profesorul sa :
Isi fixeze obiectivele
Monitorizeze progresul elevilor
Sa ofere feed-backul
Sa evalueze gandirea, procesele, performantele si produsele
Sa reflecteze asupra invataturilor de-a lungul stagiului de invatare.
Formular pentru autoevaluare
Mi-am ajutat echipa prin:
 Organizarea propriei învăţări

Am identificat scopurile

Mi-am definit sarcinilor
 Am fost cel care a determinat momentul de început al proiectului în echipă

Am sugerat noi direcţii şi idei

Am fost primul voluntar când trebuia îndeplinită o sarcină
 Căutarea informaţiilor

Am pus întrebări

Am căutat fapte

Am solicitat clarificări din partea profesorului şi colegilor
 Identificarea resurselor

Am găsit şi partajat resurse

Am oferit fapte şi opinii celorlalţi membri ai echipei
 Încurajarea membrilor echipei

Am răspuns entuziast celorlalţi

Am invitat orice coleg să participe

I-am determinat pe ceilalţi să se simtă bine
 Facilitează

discuţiile

am ajutat la stabilirea priorităţilor şi la crearea directă

am ajutat la distribuirea sarcinilor

am ajutat la identificarea schimbărilor necesare şi am încurajat producerea acestor schimbări
 Întreabă

am stimulat discuţiile pentru a fi prezentate diferite puncte de vedere

am eliminat ideile nevaloroase
 rezolvarea problemelor :

am propus munca diferenţiată

am căutat soluţii alternative

am ajutat echipa să ia decizii corecte
Materialul prezentat
APA
SURSA VIETII
Realizat de prof. Anca Smochina
Grupul Scolar,,Ionel Teodoreanu,, Victoria
FORMELE APEI IN NATURĂ
•
•
•
•
În naturã, apa se gãseşte în stare lichidã, solidã
şi gazoasã. Trecera apei dintr-o stare în alta face
sã aparã: norii, ceaþa, ploaia, grindina, roua,
bruma, zãpada, poleiul.
Norii se formeazã ca urmare a evaporãrii apei
din sol si de la suprafaþa apelor, si a ridicãrii
vaporilor în straturile superioare ale aerului.
Acolo, vaporii, dând de straturi reci de aer, se
condenseazã, formând picãturi fine de apã.
Ceata se formeazã în zilele reci, când vaporii
de apã se condenseazã foarte aproape de
pãmânt. În zilele cu ceaþã, circulatia oamenilor
si a vehiculelor este îngreunatã.
Ploaia se formeazã când norii trec prin
straturile reci de aer, iar vaporii se condenseazã
si cad pe pãmânt sub forma de picãturi. Ploile
sunt necesare vieþii plantelor. Ele curãþã aerul
de praf si îl rãcoresc.
•
•
•
•
Grindina apare vara, când picãturile de ploaie
trec prin straturile foarte reci de aer ºi se
transformã în boabe de gheaþã. Grindina este
dãunãtoare culturilor agricole.
Roua. În nopþile senine de varã, vaporii de aer,
în atingere cu corpurile reci de pe pãmânt, se
condenseazã ºi formeazã stropi mici de apã. O
datã cu încãlzirea aerului, stropii de apã se
evaporã.
Bruma. În noptile senine ºi reci, de toamnã
sau de primãvarã, corpurile de pe pãmânt se
rãcesc foarte mult. Vaporii de apã care vin în
atingere cu aceste corpuri se condenseazã, iar
picãturile de apã îngheaþã, formând un strat fin
alb-strãlucitor. Bruma este dãunãtoare culturilor.
Oamenii iau mãsuri de protejare a culturilor,
fãcând focuri mocnite în grãdini sau în livezi.
Fumul cald împiedicã formarea brumei.
Zãpada se formeazã în timpul iernii, când
temperatura aerului scade sub zero grade.
Picãturile de apã îngheaþã ºi se transformã în
fulgi de zãpadã. Fulgii de zãpadã cad pe
pãmând, acoperindu-l. Sub zãpadã, culturile
sunt ferite de gerul iernii.
•
Lapovita se formeazã iarna, în zilele mai calde, când cad
picãturi de apã amestecate cu fulgi de zãpadã.
• Poleiul este o pojghitã de gheatã care se formeazã iarna
deasupra solului, ca urmare a unei ploi mãrunte. Pe strãzi,
poleiul îngreuneazã mul circulatia, favorizând accidentele.
Plantele au de suferit din cauza poleiului.
CIRCUITUL APEI IN NATURĂ
În naturã, apa se gãseºte din
abundenþã, în toate stãrile de
agregare:
•
-în stare lichidã (formã în care
acoperã 2/3 din suprafaþa
pãmântului; sub formã de mãri,
oceane, râuri, fluvii, ape
subterane);
•
-în stare solidã (formeazã calote
glaciare);
•
-în stare gazoasã (atmosfera
conþine o cantitate considerabilã
de apã, sub formã de vapori de apã,
invizibili).
CIRCUITUL BIOLOGIC
• În cadrul acestui mare circuit natural se
disting circuite secundare, dintre care,
importanţã deosebitã prezintã circuitul
biologic. Acesta constã în pãtrunderea apei în
organismele vii şi redarea ei în circuitul natural
prin respiraþie, transpiraþie ºi moartea
organismelor.
REGIMUL DE APĂ AL PLANTELOR
•
Care este regimul de apã al plantelor? Cum
absorb plantele apa?
•
Datoritã transpiraţiei la nivelul frunzelor,
celulele acestora se aflã într-o stare de
nesaturaţie mãrind forţa de sucţiune (francezã:
succion = sugere). Aceasta se transmite prin
tulpinã si rãdãcinã pânã la perii absorbanti.
Acestia absorb fara efort apa din sol impreuna
cu sarurile minerale..Acest tip de absorbţie
asigurã cea mai mare cantitate de apã absorbitã
de o plantã terestrã superioarã.
Pentru ca sunt inconjurate de apa plantele
acvatice nu au perisori absorbanti .
Ofilirea se manifestã atunci când apare un
dezechilibru în aprovizionarea cu apã a unei
plante. Datoritã unei accentuate lipse de
umiditate, în cazul unor secete, apare ofilire de
duratã.
Deoarece transpiratia este un fenomen care se
intensifica la caldura , in zonele de desert multe
plante si-au redus frunzele pina la tepi
(cactusii)iar in tulpina isi fac rezerve de apa.
•
•
•
APA SI VIEŢUITOARELE
• Apa este un component indispensabil vieþii. Un om consumã
în medie 3 l apã/zi, iar corpul sãu are un conþinut de 60-70
apã. Un pom evaporã aproximativ 200 l apã/zi.
• Ţesutul adipos şi oasele conţin 33 apã, muşchii 77,
plãmânii şi rinichii 80, substanţa cenuşie 85, iar lichidele
biologice: plasma 90, saliva 99,5.
• Un om adult, cântãrind 70 kg conţine apã într-un procent de
65-70 din greutatea sa, adicã pânã la 50 kg apã.
• Fiinţele vii nu pot supravieţui în absenţa apei, toleranţa la
deshidratare depinzând de specia respectivã.
•
Apa este nu numai un constituent al
organismelor vii dar joacã şi un rol extrem
de important :
-de regulator termic(prin transpiratie se
evita supraincalzirea ) ,
-de irigator al ţesuturilor vii : seva bruta ,
seva elaborata si sangele transporta toate
substantele prin corpul vietuitoarelor
-de eliminare a produsilor toxici prin
sudoare si urină.
•
Un adult normal trebuie sã absoarbã
aproximativ 2,5-3 l apã/zi, preluaţi fie sub
formã de bãuturi sau apã conţinutã în
alimente.
• Dacã ne raportãm la regnul vegetal, apa
este conţinutã în :salate, castraveţi,
andive, pepene (95) sau în roşii şi
morcovi (90). Merele conţin 85 apã,
cartofii 80.
• Dacã apa joacã un rol atât de
important pentru viaţã, în mod
firesc se pune întrebarea: care
este rezistenţa organismelor în
condiţiile lipsei apei?
• Cãmilele traversând deşertul îşi
pot produce aproximativ 40 l apã
prin oxidarea grãsimilor ce se
gãsesc în cocoaşã. La fel
animalele din stepe si desert isi
fac rezerve de grasime pentru a le
arde la nevoie.
• Se cunosc insecte ce iau apa de la
vegetale uscate dar higroscopice
(absorb umiditatea din aer).
.
•
•
•
Aceste reptile sunt foarte bine adaptate la
mediul secetos in care traiesc. Ele isi sapa
bazine in care sa se adune apa de ploaie si
atunci cand aceasta este iminenta
asteapta rabdatoare sa se umple. In rest,
testoasa isi ia necesarul de apa din
umezeala ierbii si florilor salbatice pe care
le mananca primavara. Interesant este ca
aceasta reptila poate trai chiar si un an
fara sa bea apa.
Carnivorele care au nevoie imediatã de
apã, pentru a-si elibera reziduurile
azotoase se hrãnesc cu erbivore ale cãror
þesuturi conþin multã apã.
Omul s-a adaptat la condiþiile mediului
înconjurãtor- populatia nomadã a
deserturilor consumã o cantitate mai micã
de apã decât populatia sedentarã.
•
Apa are proprietãti uimitoare si cu
multiple implicatii, dar cea mai putin
cunoscutã pare a fi capacitatea ei de a
forma o peliculã superficialã rezistentã.
De existenta ei este legatã viata multor
insecte(Gonitorii , larve de tântari, gândaci
de apã)
Alta proprietate o reprezinta marirea volumului atunci cind se transforma
in gheata .Drept urmare devine mai usoara si se ridica la suprafata.
In timpul iernii apele ingheata la suprafata , asigurind o temperatura
constanta (4 grade )in profunzime , loc unde se refugiaza animalele.
In zonele polare , se formeaza banchize de gheata , pe care isi duc viata
nestingheriti ursii polari , focile si pinguinii .
POLUAREA APEI
•
Apa din naturã trebuie sã fie
curatã, adicã sã nu continã substante
toxice, dãunãtoare vietii. Apa pe care
omul o foloseste pentru bãut trebuie
sã fie o apã potabilã. Apa din jurul
fabricilor, fermelor de animale,
oraselor mari este poluatã. Ca apa sã
devinã potabilã, omul o trateazã,
folosind filtre speciale.
Cu cat apa este mai murdara cu atit
cresc cheltuielile de curatire a
acesteia.
Instalatie de tratare a apei
•
•
•
•
•
•
•
•
Rezervor de colectare a apei. Contine argilã,
alge, bacterii.
Saturator. fierul dizolvat este oxidat, formând
un precipitat.
Bazin de amestec. Se adaugã sulfat de aluminiu
pentru a precipita argila si clor pentru a distruge
bacteriile.
Bazin de sedimentare. Particulele de argilã se
depun.
Filtrare. Apa este filtratã prin straturi de nisip
fin.
Bazin de clorurare. Se adaugã din nou clor
pentru distrugerea bacteriilor. Clorul este un
agent oxidant puternic si reactioneazã cu
bacteriile.
Bazin de stocare.
Toalete 33%; Chiuvete si baie 48%; Curãþenie
10%; Gãtit si bãut 1%.
Incalzirea globala duce la :
- topirea banchizelor de gheata , prin
urmare sunt amenintati cu disparitia
animalele polare.
- iarna ploua iar apa cazuta se transforma in
polei(pericol de accidente)
Deversarea gunoaielor determina fenomenul
de inflorire a apelor si disparitia
organismelor acvatice din lipsa de oxigen
Deversarile de petrol – impiedica
patrunderea luminii si a oxigenului in apa
ŞI TOTUŞI…
•
•
Apa este substanta cea mai des intalnita
pe Pamant si care ne insoteste in fiecare
clipa a vietii. Cunoastem noi oare
secretele acestui element extraordinar?
De unde a venit? Cine a adus apa pe
planeta noastra si de ce? Probabil ca doar
apa insasi poate raspunde la aceste
intrebari.
Stiati ca exista tot atat de multa apa pe
Pamant astazi pe cat era la inceputuri,
cand lumea si-a dobandit forma si
senzatiile pe care le cunoastem asa de
bine? Apa a fost analizata din multiple
unghiuri de oameni de stiinta, cercetatori,
fete bisericesti, care o considera toti ca
fiind mai mult decat o substanta fizica – ea
este un concept legat in mod special de
ideea de viata.
„Apa percepe sentimentele noastre“
•
În 1984, medicul japonezului Masaru Emoto a
avut ideea de a vedea dacă structura cristalului
de gheaţă depinde de tipul apei (distilată, de
izvor, de lac, de rîu, curată, potabilă, poluată)
deschizînd, practic, o nouă ramură de studiu.
Cea mai surprinzătoare constatare a lui Emoto
este capacitatea apei de a memora şi reflecta
informaţia din exterior. Japonezul a fotografiat
moleculele de apă îngheţate după ce le-a mărit
de 500 de ori. În urma experimentelor sale, el a
ajuns la concluzia că apa ar fi un element viu,
capabil să interacţioneze cu ambientul şi cu
entităţile vii. „Apa percepe sentimentele
noastre, emoţiile, cuvintele, rugăciunile, ascultă
muzica şi reacţionează divers la aceşti stimuli, ca
şi cînd ar putea să-i aprecieze valoric“
Numele lui Hitler „sperie“ moleculele de apă
•
•
În experimentele sale, Masaru Emoto a pus apă
distilată în eprubete, după care, în apropierea
lor, diferite persoane au rostit cuvinte frumoase
şi blînde precum „mamă“, „iubire“, „înger“,
„muţumire“. După ce a îngheţat apa din
eşantioane, a fotografiat cristalele de apă care
luaseră forme superbe, armonioase,
geometrice. Acelaşi tip de apă a fost, după
aceea, supus unui „bombardament“ cu vorbe
dure sau negative de genul: „război“, „moarte“,
„sînge“, „demon“ „Hitler“.
Acelaşi experiment a fost făcut folosind de data
aceasta muzica. Atunci cînd apa a „ascultat“
Mozart, Vivaldi, Schubert, Beethoven, s-au
obţinut cristale de o frumuseţe deosebită. Cînd
apa a fost asurzită cu muzică hard rock şi heavy
metal, cu texte dure şi violente, cristalele
obţinute păreau să fi explodat, erau rupte şi
strivite.
,,Va veni o vreme in care vom cumpara de la
farmacie muzica vindecatoare”, afirma Masaru
Emoto.
Apa pura tratata cu vorbe bune ,
muzica placuta
Apa contaminata , tratata cu
vorbe dure si muzicametal , hard rock
,,EDUCAREA APEI,,
• Ideea de purificare(educare ) a apei a aparut cu secole in urma in scopul
imbunatatirii vietii.
• Medicina traditionala chineza s-a bazat timp de secole pe vibratia si
rezonanta continutului de apa al corpului.
• Care este explicatia rugaciunii dinaintea mesei prezenta in iudaism,
crestinism si islamism? Se pare ca aceasta creeaza o structura armonica in
apa, care se afla absolut in toate alimentele.
• Concluzia este sa avem o buna dispozitie la masa si sa nu mancam
impreuna cu oameni agresivi deoarece acestia au un efect distructiv
asupra sanatatii noastre.
• O persoana cu ganduri negative isi polueaza propria apa, din care este
alcatuit corpul sau.
•
Aghiazma - un ,,elixir,, de busuioc
În mai toate religiile antice, apa era simbolul
purificării. În Egipt, China, India, Grecia antică se
prescria folosirea terapeutică a apei. Chiar şi în
Vechiul şi Noul Testament abundă textele
despre puterea curativă a apei, Iisus împlinind
diverse minuni cu ajutorul ei. Agheasma este
elixirul magic cel mai larg folosit în lume. În
practica tradiţională, agheasma este un remediu
de prim ordin pentru alungarea duhurilor rele,
în exorcizări şi orice creştin care se respectă are
în casă o sticluţă cu lichidul sfinţit. Cea mai
preţuită agheasmă este cea adusă din locurile
unde slujesc preoţii cu har, mai ales de la
mănăstiri şi sihăstrii. Puterea cea mai mare o are
agheasma purificată în zilele de Bobotează şi de
Izvorul Tămăduirii (prima vineri, după Sfintele
Paşti). Agheasma este de fapt o esenţă florală a
bucheţelelor de busuioc lăsate să se macereze în
ea, dar care este ridicată la rangul de lichid
miraculos în urma slujbelor şi rugăciunilor din
locurile sfinte
Apa – leac cunoscut din cele mai vechi timpuri
•
•
•
•
•
•
•
În medicina populară se cunoaşte că apa poate „împrumuta“ puterile binefăcătoare ale
răsăritului de soare, ale Lunii, ale plantelor, ale aurului ori ale cuvîntului rostit sau scris.
În Munţii Apuseni, apa capta puterea vindecătoare a aurului, dacă era preparată astfel: se
scobea o rădăcină de morcov, se turna în ea apă de fîntînă peste un ban sau un inel de aur, se
lăsa cîteva ore, apoi se bea, acesta fiind un remediu în afecţiunile hepatice.
Roua de pe flori, impregnată de razele solare, era folosită contra bolilor de piele şi a
deochiului.
Cele mai puternice elixiruri de dragoste se extrag din apă de la o fîntînă în care s-a oglindit
Luna.
Un mare vindecător folosea în leacurile sale apă ţinută într-un vas de lut ars, pe fundul căruia
era scris numele lui Dumnezeu în toate limbile Pămîntului.
Impregnarea apei cu puterea descîntecelor rostite cu voce tare este de asemenea cunoscută
de milenii.
Celebrele remedii ale doctorului Bach se bazează pe apă de izvor în care este ţinută, timp de
cîteva ore, o anumită cantitate de ierburi şi flori.
Importanta apei in procesul de calire al organismului
• Procedurile de călire cu apă produc modificări serioase în
activitatea inimii, a vaselor sanguine, a aparatului respirator şi
a metabolismului. Ele trebuie să fie de scurtă durată, repetate
la intervale de timp scurte şi alternate cele calde cu cele reci.
Calitatea apei să fie cât mai aproape de cea a apei potabile.
Cele mai bune metode sunt :
Dusuri reci alternate cu dusuri calde
• Hidromasajul
• Scaldatul , de preferat in mare
• Consumul a unui pahar de apa imediat dupa trezire
IN INCHEIERE….
Ştim cu toţii că organismul uman este în proporţie de 70% apă. Să ne
imaginăm cum reacţionează cele 70 de procente de apă din organismul unui om
care este supus tot timpul unor stimuli negativi. Nu trebuie să ne mai mire că omul
se îmbolnăveşte. E uşor de înţeles de ce toate religiile mari ale lumii pun accent pe
cultivarea emoţiilor şi gîndurilor pozitive şi au creat forme de meditaţie prin
rugăciune. Şi de ce medicii ne sfătuiesc să bem în fiecare zi cel puţin 2 - 2,5 litri de
apă. Dacă dorim să avem o viaţă frumoasă trebuie să avem grijă să bem multă apă
proaspătă în fiecare zi şi, de asemenea, să fim atenţi la modul în care gîndim şi
acţionăm pentru a nu influenţa negativ apa din interiorul nostru.
Sa eliminam poluarea informationala care otraveste apa.
Putem purifica apa prin cuvinte ca IUBIRE si RECUNOSTINȚA, prin rugaciuni si
sfintire.
Depinde numai de noi ce vom alege!

similar documents