constituirea romaniei moderne

Report
Proclamaţia de la Islaz,
moment de debut al revoluţiei din Ţara Românească
Reprezentanţi :
Alexandru
Ioan Cuza;
Nicolae Bălcescu
Avram Iancu;
Eftimie Murgu.
Eudoxiu Hurmuzaki.
Congresul de pace de la Paris ( 1856 )
Solemnitatea deschiderii Adunarii Ad-Hoc din Tara
Româneasca la 30 septembrie 1857
(Litografie de Carol Popp de Szathmary)
CUM S-A REALIZAT
UNIREA?
• Prin dubla alegere a
lui Alexandru Ioan
Cuza ca domnitor în
ambele principate,
românii au reuşit să
obţină Unirea
Moldovei cu Ţara
Românească, la 24
Ianuarie 1859
1859 – Mica Unire
Unirea Munteniei cu Moldova
“Unirea este credinţa mea
politică, ea este ţinta de mântuire
a naţiunii române, la care părinţii
noştri au căutat a ajunge, şi la
care sper că vom putea ajunge.
Eu trebuie să fac Unirea în fapt,
Unirea deplină, căci sunt dator
către naţia care m-a ales şi către
istoria faţă de care trebuie să am
o responsabilitate.”
Alexandru Ioan Cuza
ALEXANDRU IOAN CUZA
(1859 – 1866)
•
CAUZELE ABDICĂRII LUI CUZA
•
1.OPOZIŢIA LIBERALILOR- RADICALI ŞI A
ALTOR OAMENI POLITICI, APĂRUTĂ ÎI URMA
REFORMELOR ÎNFĂPTUITE; [monstruoasa
coaliţie]
•
2.ADOPTAREA DE CĂTRE CUZA A PRIMULUI
DINTRE FIII SĂI NATURALI, SEMN ÎN OPINIA
,CELOR CE NU-L AGREAU CĂ DOREŞTE SĂ
DEVINĂ REGE ŞI SĂ INSTITUE O DINASTIE;
•
3.INCIDENTELE DIN 15 AUGUST, 1865,
ORCHESTRATE DIN UMBRĂ DE ADVERSARII
LUI CUZA-EL FIIND LA EMS, ÎN GERMANIACÂND FORŢELE DE ORDINE AU INTERVENIT ŞI
AU TRAS IMPOTRIVA PROTESTATARILOR;
•
4. DIN 15 AUGUST 1865 AU APĂRUT
NUMEROASE COMPLICAŢII ÎN RAPORTURILE
ROMÂNIEI CU MARILE PUTERI. VIZIBIL SE
CONSTATĂ O RĂCIRE A RELAŢIILOR CU
FRANŢA.
•
5. DOMNITORUL NU S-A CRAMPONAT DE
PUTERE. MAI MULT , EL A FOST ANUNŢAT DE
ORGANIZAREA COMPLOTULUI ŞI TOTUŞI NU A
IMPUS MĂSURI SPECIALE DE PAZĂ.
10 mai 1866
Carol de Hohenzollern-Sigmaringen
depune în faţa parlamentului, jurământul său,
în calitate de principe al României.
Încoronarea lui Carol ca rege al
României, 10 mai 1881
Stema ţării
Regele Carol I şi
soţia sa, regina
Elisabeta
Castelul Peleş din Sinaia
Carol I în
Războiul de
independenţă
(1877)
9 mai 1877
Mihail Kogălniceanu proclamă în Camera Deputaţilor
independenţa de stat a României.
CUCERIREA INDEPENDENŢEI DE STAT A ROMÂNIEI
(1877-1878)
Atacul Redutei Grivita. Gravura a razboiului de independenta
Câmpul de bătălie de la Plevna
Osman Paşa
…TRECEŢI BATALIOANE ROMÂNE CARPAŢII….!
Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti
În tranşee, pe front
27 MARTIE 1918:
UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA
Declaraţia de unire a Basarabiei cu
România (fragment):
“Basarabia în hotarele ei dintre Prut,
Nistru, Dunăre, Marea Neagră ... În puterea
dreptului istoric şi a dreptului de neam, în
baza principiului ca popoarele singure să-şi
hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru
totdeauna se uneşte cu mama sa
România.”
Ziarul “Tribuna”, din 30 martie 1918,
despre unirea Basarabiei cu România
15 - 28 NOIEMBRIE 1918:
UNIREA BUCOVINEI CU ROMÂNIA
“Drept aceea
Noi,
Congresul General al Bucovinei,
întrupând suprema putere a ţării şi
fiind investiţi singuri ca putere
legiuitoare,
În numele suveranităţii naţionale,
Ziarul “Glasul Bucovinei” din 29 noiembrie 1918
Hotărâm:
Unirea necondiţionată şi pentru
vecie a Bucovinei, în vechile ei
hotare până la Ceremuş, Colacin şi
Nistru, cu regatul României.”
Declaraţia de Unire a Bucovinei cu
România
15/28 noiembrie 1918
Palatul Metropolitan din Cernăuţi
DOCUMENTELE MARII UNIRI
Actul Proclamaţiei de Unire de la
Alba-Iulia citit de Vasile Goldiş
Rezoluţia Marii Adunări Naţionale
de la Alba-Iulia, 1 Decembrie 1918
“Românii din Transilvania, Banat şi Ţara
Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor
legali la Alba-Iulia, în ziua de 1 Decembrie
1918, au decretat unirea lor şi a acestor
teritorii cu Regatul Român.”
(fragment)
1 DECEMBRIE 1918:
UNIREA TRANSILVANIEI, BANATULUI,
CRIŞANEI ŞI MARAMUREŞULUI CU ROMÂNIA
Adunarea Nationala de la
Alba Iulia
Mulţimea entuziasmată a
intonat “Deşteptă-te,
române” de Andrei
Mureşanu şi
Peste 1 228 delegaţi aleşi
şi peste 100 000 oameni
veniţi din toate colţurile
Transilvaniei, în căruţe, cu
trenul, călare sau pe jos, s-au
adunat la Alba Iulia.
“Pe-al nostru steag e scris
Unire,
Unire-n cuget şi-n simţiri
Şi sub măreaţa lui umbrire
Vom înfrunta orice loviri ...”
“E scris pe tricolor unire”,
Ciprian Porumbescu
Toţi cereau:
“Unirea sau moartea!”

similar documents