ist - clasaxiB

Report
Stiinta si
societatea
Cum a influentat si influenteaza
stiinta evolutia societatii omenesti?
Cercetarea stiintifica trebuie sa imbogateasca cunoasterea si sa ofere
o baza pentru dezvoltarea tehnologica. Evolutia din domeniul stiintei a
schimbat radical viata omului, imbunatatind-o si aducand preocupari noi si
mijloace mai eficiente de prelucrarea a materiei prime in scopul producerii
de bunuri. Deasemenea, aceasta evolutie a schimbat mentalitatea umila a
omului, ridicand noi standarde si preocupari culturale si intelectuale. Au
aparut imbunatatiri in toate domeniile existente, care au usurat munca
omului si au dus la rezultate performante si descoperiri importante, in
special in domeniile stiintifice.
In momentul de fata omenirea se afla intr-o era postindustriala.
Aceasta este o era tehnologica, in sensul ca este dominata de tehnologii.
Bogatia este creata acolo unde actioneaza in forta noile tehnologii.
Cea mai semnificativa dintre aceste tehnologii este cea care asigura
suportul societatii informationale: tehnologia informatiei si a
comunicatiilor (TIC). Aceasta tehnologie permite prelucrarea si vehicularea
informatiei intr-o maniera revolutionara, de natura sa produca schimbari
profunde in societate in general si in economie in particular.
Care au fost principalele etape ale
evolutiei stiintifice si tehnologice?
In secolul XX se remarca o evoultie brusca a stiintei si tehnologiei in
aproape toate domeniile, de la chimie, matematica, biologie, fizica pana la
domenii precum muzica, arta, sau chiar transporturile si comunicatiile.
Apar noi idei care schimba viziunea asupra lumii, asupra formei si a
existentei acesteia, se descopera noi medicamente si noi mijloace de
tratare a anumitor boli. In domeniul fizicii si matematicii se descopera noi
formule care vor ramane unele dintre teoremele de baza ale matematiciii
de astazi. Idei precum transportul aerian si chiar calatoriile in spatiu in
scopuri stiintifice, nu au mai fost imposibile. Printre cei care au contribuit
la crearea avioanelor se afla si un important om de stiinta roman, Henri
Coanda, care a inventat avionul cu reactie. Una dintre cele mai importante
etape ale dezvoltarii o constituie desigur, evolutia din domeniul
tehnologiei, aparitia calculatoarelor, a internetului si a masinariilor care
imbunatatesc si ajuta modul de desfasurare al diferitelor activitati ale
omului.
Ce impact au avut descoperirile
stiintifice asupra comunicarii intre
oameni, vietii cotidiene si a
timpului liber?
Datorita evolutiei stiintifice ariile de interes
general s-au extins, oamenii avand din ce in ce mai
multe modalitati de petrecere a timpului liber.
La dezvoltarea culturii a contribuit substanţial
explozia informaţională.Datorită inovaţiilor tehnice
(radioul,televiziunea,presa cinematograful,aparatura
audio şi video,banda magnetică,faxul,poşta
electronică),informaţia circulă rapid,pătrunzînd în
toate domeniile vieţii sociale. Mass-media
(presa,radioul,televiziunea.),fac accesibile oamenilor
atît valori culturale universale,cît şi cele naţionale ale
fiecărui popor.
Care sunt consecintele revolutiei
stiintifice si tehnice asupra
mediului inconjurator?
O data cu inceperea devoltarii stiintei si tehnicii, a
inceput si procesul de degradare al mediului, proces care
este intr-o continua crestere si care prezinta un real
pericol pentru intreaga umanitate. Diferitele experimente
din domenii precum chimie, fizica, sau stiinta biologica au
produs diferite efecte negative si radiatii care au avut
urmari neplacute atat asupra mediului cat si asupra
omului. Aparitia masinilor si in general a mijloacelor de
transport, au fost si sunt in continuare un alt pericol
evident, care ne ameninta viata de zi cu zi. Poluarea
produsa de acestea, sau de zonele industriale au afectat
serios sanatatea mediului. S-a trecut intr-un ritm foarte
alert de la un mediu natural curat si sanatos, din perioada
de dinaintea revolutiei industriale, la un mediu neprielnic
vietii umane, un mediu impanzit de poluare si radiatii.
Care sunt principalele domenii in
care oamenii de stiinta romani au
fost deschizatori de drumuri?
Oamenii de stiinta romani au avut contributii
importante in aproape toate domeniile stiintei si
tehnicii. Victor Babes, un cunoscut biolog si
bacteriolog a elaborat primul tratat de
bacteriologie, intitulat Les bactéries et leur rôle
dans l'anatomie et l'histologie pathologiques des
maladies infectieuses (1885). Traian Vuia
construieste primul avion cu reactie si imbogateste
astfel, adaugand imbunatatiri, dezvoltarea si
constructia avioanelor. Un alt importand om de
stiinta roman este Grigore Antipa, biolog, zoolog,
naturolog si oceanolog, care descopera in
expeditiile sale noi specii de pesti si animale
marine, infiinteaza un institut oceanografic si doua
rezervatii si statiuni de cercetare.
Muzeul
Grigore
Antipa
Avionul lui Traian Vuia
Descoperiri ale oamenilor de stiinta
romani
Biologie
Antipa a înfiinţat în 1932 Institutul Biooceanografic din
Constanţa, cu cele două rezervaţii şi staţiuni de cercetări, cea de la
Agigea şi cea de la capul Caliacra. Institutul Biooceanografic din
Constanţa a fost transformat în 1949 în Staţiunea de Cercetări
Maritime şi Proiectări Piscicole, înglobată în 1970 în Institutul
Român de Cercetări Marine.
Grigore Antipa a pus la cale, cu sprijinul regilor Carol I şi
Ferdinand, un plan de exploatare raţională a pescăriilor din lunca şi
delta Dunării, şi de la limane (limanele Basarabiei şi ale Dobrogei de
la nordul şi sudul gurilor Dunării). Conform principiilor ecologice ale
lui Haeckel, acest plan a dublat în zece ani producţia de peşte şi de
icre negre, fără să distrugă mediile şi îndeosebi locurile de înmulţire
ale peştilor. A descoperit in numeroasele sale expeditii un numar
mare de noi specii acvatice.
Cu prilejul escalelor făcute în Chile şi pe ţărmurile strâmtorii
Magellan, Emil Racovita efectuează cercetări complexe şi asupra
florei şi faunei. În apropierea Ţării Palmer din Antarctica,
expediţionarii descoperă o strâmtoare care a primit numele navei
„Belgica” şi câteva insule. Expediţia mai înscrie pe harta încă
incompletă a Antarcticii şi insula Wiencke şi Ţara lui Danco, după
numele celor doi membrii ai expediţiei care au pierit în această
călătorie.
În perioada când „Belgica” a fost prizoniera gheţurilor (martie 1898 februarie 1899) naturalistul expediţiei, împreună cu ceilalţi oameni
de ştiinţă, au înteprins numeroase observaţii şi cercetări ştiinţifice.
Materialul adunat a constituit obiectul unui număr de 60 volume
publicate, reprezentând o contribuţie ştiinţifică mai mare decât a
tuturor expediţiilor antarctice anterioare luate la un loc. Savantul
român a înteprins un studiu aprofundat asupra vieţii balenelor,
pinguinilor şi altor păsări antarctice, care i-a adus o reputaţie bine
meritată.
Fizica
Ştefan Procopiu a fost un fizician, profesor
universitar şi inventator român. A descoperit Efectul
Procopiu de depolarizare a luminii.
A fost decanul Facultăţii de Electrotehnică a
Politehnicii „Gheorghe Asachi” din Iaşi de la
înfiinţarea ei până la 1 februarie 1941, când trece
decan al Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii Iaşi.
Membru al Academiei Române si premiat al
acesteia; Doctor honoris causa al Politehnicii din
Iaşi, membru al Comisiei mondiale pe anul 1970 a
fost propus pentru Premiul Nobel la Fizică, membru
al multor societăţi ştiinţifice române şi străine.
Descoperitor al Magnetonului Bohr-Procopiu
(1919), nu i s-a acordă Premiul Nobel dintr-o
neglijenţă a comisiei. Savantul de valoare mondială a
încetat din viaţă în Iaşi la 22 august 1972, lăsând
publicate 177 de lucrări ştiinţifice.
Dimitrie Negreanu (n. 25 octombrie 1858, Botoşani, d.
30 aprilie 1908, Bucureşti) a fost un fizician român, membru
corespondent al Academiei Române.
Dimitrie Negreanu a iniţiat primele lucrări practice
de fizică ale studenţilor, redactând şi un Îndrumar de
lucrări practice de caldură şi electricitate. A publicat
unele dintre primele manuale de fizică pentru liceu şi
universitate (Electricitatea, în 1907, şi Gravitaţia, în
1908).
Pentru meritele sale didactice şi ştiinţifice, în anul
1893 a fost ales membru al Societăţii Franceze de
Fizică şi al Societăţii Internaţionale de Electricitate din
Paris.
Medicina
Ana Aslan a fost medic român specialist în
gerontologie, academician din 1974, director al
Institutului Naţional de Geriatrie şi Gerontologie.
A evidenţiat importanţa procainei în ameliorarea
tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe
scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de
Gerovital. Numeroase personalităţi internaţionale au
urmat tratament cu Gerovital: Tito, Charles de Gaulle,
Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos,
Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin,
Kirk Douglas, Salvador Dali. Ana Aslan a inventat (în
colaborare cu farmacista Elena Polovrăgeanu) produsul
geriatric Aslavital, brevetat şi introdus în producţie
industrială în 1980.
Iuliu Haţieganu medic internist român recunoscut în
mod special pentru cercetările făcute în domeniul
tuberculozei. A format la Cluj o valoroasă şcoală de
medicină internă. Astăzi Universitatea de Medicină şi
Farmacie din Cluj îi poartă numele. A fost membru al
Academiei Române. Marele merit al lui Haţieganu, este
acela că a reuşit să formeze un corp didactic excepţional
care a dus mai departe până astăzi valoarea medicinei
româneşti. Personalitate puternică, a coagulat repede o
echipă, care s-a trasformat într-un colectiv profesional de
elită, atât la catedre cât şi în clinici. Din fonduri proprii,
colectă publică şi bani de la ASTRA, Haţieganu a înfiinţat
între 1930-1932 la Cluj-Napoca un parc destinat mişcării
sportive a tinerilor. Parcul sportiv Iuliu Haţieganu, aflat pe
malul Someşului şi cu o suprafaţă de 25 ha, profesorul l-a
dedicat unicului său copil, mort la numai 8 ani şi este şi
astăzi, după 70 de ani, unul din cele mai frumoase spaţii
recreative din Cluj.
În perioada 1940-1945 s-a implicat de multe ori în
salvarea vieţii unor evrei sau români, alături de alţi români,
ca Raoul Şorban sau Theodor Criveanu.
Alti oameni de stiinta
romani
• Theodor V. Ionescu, fizician specialist în electricitate,
magnetism şi fizica plasmei, Membru al Academiei Române
• Caius Iacob , matematician
• Nicolae Iorga, istoric, scriitor, profesor şi om politic
• Augustin Maior, inginer, fizician, profesor, om de ştiinţă,
academician, telefonie multiplă prin curenţi purtători
• Gheorghe Manea, fondatorul şcolii române de Organe de
maşini
• Valeriu Novacu, fizician teoretician şi istoric al fizicii
• Hermann Oberth, pionier al aeronauticii, a construit prima
rachetă modernă
• Ştefan Odobleja, medic, pionier al ciberneticii şi ciberneticii
generalizate
• George Emil Palade, om de ştiinţă, laureat al premiului Nobel

similar documents