Mediul forestier tropical umed - clasa-a-11-adg

Report







Acest tip de mediu caracterizeaza zona
ecuatoriala a planetei ,extinzandu-se de o parte si
de alta
a ecuatorului, pana la cinci grade latitudine
nordica si sudica .Acest mediu depaseste si spre N
si spre S
fasia longitudinala mentionata .
In cazul acestui mediu , elementul
determinat al caracteristicilor sale il reprezinta
un fenomen de
natura climatica foarte important si cunoscut
:existenta in lungul ecuatoriului a unei zone de
convergenta intertropicala
.
MEDIUL TROPICAL
Climatele semiarid si arid, de la latitudini tropicale, au
numeroase trasaturi caracteristice comune. Tipul semiarid face
tranzactia de la climatul arid catre climatele mai umede. Principala
caracteristica distinctiva a acestor tipuri de climat consta in lipsa
aproape totala sau insuficienta precipitatiilor. Geografic ele sunt
centrate aproximativ la 20 - 25(C latitudine nord si sud, unde
actioneaza cu precadere masele de AER din atmosfera înalta a
zonelor subtropicale.

Principalele regiuni de clima tropicala
arida sunt situate în nord – vestul Mexicului si
în lungul coastelor vestice ale Republicii Peru
si partii nordice a Republicii Chile, în Africa de
Nord (Sahara) si Arabia, în sud – estul Iranului
si jumatatea sudica a Pakistanului, în vestul
Indiei si în Australia Centrala si Vestica.
Regiunile cu climat tropical semiarid au o
dezvoltare mai mare în Africa Pe continentul
asiatic, climatul tropical semiarid se dezvolta
în zona muntoasa din Peninsula Arabia, în cea
mai mare parte a Iranului si în parti însemnate
din Pakistan si India.
AUSTRALIA zona tropicala semiarida margineste la nord
si la est Marele Desert Australian. America de Nord cunoaste
aceste conditii climatice în Podisul Mexican, iar America de Sud
în BRAZILIA, la nord de Capul Săo Roque.
În regiunile tropicale aride precipitatiile aproape
lipsesc, din cauza uscaciunii aerului si marii înaltimi a nivelului
de condensare. Convectia ascendenta, care ia nastere datorita
supraîncalzirii aerului, nu reuseste sa atinga acest nivel, dar
provoaca adesea vartejuri puternice care ridica la înaltimi
apreciabile coloane imense de praf si nisip. Rareori ciclonii
formati pe frontul polar (temperat) patrund în regiunile
tropicale, dând nastere unor averse puternice de ploaie,
Asemenea averse pot sa apara o data la mai multi ani sau la mai
multe decenii. Se întelege deci ca mediile anuale ale
cantitatiilor de precipitatii sunt sub 200 mm si pot coborî chiar
pâna la 0 mm,
Conditiile de ariditate specifice deserturilor tropicale sunt
accentuate în regiunile desertice litorale, care se afla sub
influenta curentilor oceanici reci. Fenomenul se datoreaza
temperaturilor mai coborâte ale apei si aerului de deasupra
curentilor reci, care se opun convectiei termice ascendente,
favorizând, dimpotriva, descendenta aerului si predominarea
totala sau cvasitotala a timpului senin. El este propriu desertului
Sonora, influentat de curentul rece al Californiei, deserturilor
Peru si Atacama, infulentate de curentul rece al Perului ,Saharei
de Vest, aflata sub influenta curentului Canarelor si desertului
Namib, influentat de curentul Benguelei.
Aceasta nu înseamna ca, în interiorul continentelor,
ariditatea nu pate fi pe alocuri aproape la fel de severa. Dovada
precipitatiilor medii anuale, însumand numai 1mm, înregistrate
în localitatea egipteana Luxor. Uneori, ploile, si asa destul de
rare, nu ajung pana suprafata terestra, picaturile evaporându-se
în cadere din cauza temperaturilor extrem de ridicate ale
aerului.
Drept urmare suprafata terestra, mai ales când este
acoperita cu nisip, se încalzeste excesiv, atingând chiar
temperaturi de 80*C. Dimpotriva, noaptea, lipsa valorilor de apa
si a norilor determina cresteri exceptionale ale intensitatii
radiatiei efective, ceea ce permite racirea suprafetei terestre,
uneori pana la valori de 0*C
Temperaturile, anuale sunt cuprinse obisnuit între 20 si 28(C
Amplitidinile termice anuale se cifreaza de regula între 22 si 25(C În
regiunile tropicale aride cu altitudini mai mari diferentele scad pâna
la 10(C iar în cele aflate sub influenta curentilor oceanici reci, pana
5(C Spre deosebire de regiunile desertice joase, cu temperaturi
extrem de ridicate si precipitatii neînsemnate, în cele cu relief înalt
(Muntii Ahaggar si Tibesti din Sahara, Muntii Hijas din Arabia Saudita,
Muntii Ymenului, Muntii Macdonnel si Musgrave din Desertul Australiei
etc.), temperaturile scad, iar cantitatiile de precipitatii cresc
apreciabil (la Windhoek, de pilda, ele ele sunt de 375 mm pe an).
Sursa acestor precipitatii este, ca si în deserturile
înconjuratoare, trecerea rara a ciclonilor. În regiunile cu climat tropical
semiarid valorile termice sunt relativ asemanatoare cu cele din
deserturile tropicale. Ba mai mult, maxima termica absoluta a planetei
Pamânt s-a înregistrat în regiunea cu climat tropical semiarid din nordul
Libiei. Ea a fost de 58(C si s-a produs în ziua de 13 septembrie 1922 în
orasul Al’Aziziyah,
.
Cât despre precipitatii, acestea nu sunt întâmplatoare ca în deserturile
tropicale, ci au o distributie sezoniera bine conturata. La periferiile
dinspre regiunile subtropicale ale yonelor cu climat semiarid,
precipitatiile sunt aduse în timpul iernii de ciclonii latitudinilor medii
care înaiteaza spre tropice. La periferiile dinspre ecuator, dimpotriva,
ploile cad vara si sunt determinate de activitatea frontului tropical.
Perioadelor ploioase li se asociaza scaderi usoare ale temperaturii
aerului
PADUREA TROPICALA
Padurile tropicale de asemenea joaca un rol important in clima,
absorband DIOXIDUL DE CARBONele absorb mai mult dioxid de
carbon decat orice ecosistem de pe Terra. Pentru a clasifica o
padure ca fiind tropicala trebuie ca regiunea in care se afla
padurea respectiva sa aiba o temperatura medie ridicata si
precipitatii bogate. Padurile care implinesc aceste conditii se
gasesc spre ecuator in AMERICA CENTRALA si de sud, Asia,
Africa si AustraliaO alta caracteristica a padurii tropicale este
aceea ca coroanele copacilor sa comunice. In sudul Americii se
afla o mare padure de acest tip ce acopera 3,5 de milioane
kilometri patrati si se intinde din bazinul Amazonului pana in tarile
vecine. O alta padure principala in Asia se afla in insula Noua
Guinee si se intinde pana in nordul Australiei. In Africa, cele mai
multe din padurile tropicale sunt adunate spre coasta
Atlanticului si a bazinului raului Congo.
Aceste paduri difera de cele de la tropice prin diferite
specii de arbori.
In padurile tropicale temperatura medie anuala ajunge la 25
grade C, iar cea minima lunara la 18 grade C, aceste paduri nu
se intalnesc unde temperatura este aproape de 0 grade, aceasta
padure continand plante si animale care nu sunt adaptate la
inghet. Temperatura intr-o padure tropicala nu depinde numai
de distanta de la ecuator ci si de altitudine.
In padurea tropicala nu se intalneste un anotimp
secetos asa ca precipitatiile lunare sunt pe undeva la 100 mm.
Daca intradevar ele au o perioada de seceta, acestea sunt
scurte si imprevizibile.
Solul padurii tropicale este sarac in substante
hranitoare care pot fi consumate de plante. Aceste substante au
fost “ spalate “ de pe sol de precipitatiile bogate, arborii absorb
decat substantele care ii ajuta sa intretina tesutul viu.
Ecosistemele padurilor tropicale contin mai multe
plante si animale decat oricare ecositem de pe Terra. Desi
zonele padurilor tropicale s-au micsorat si s-au obisnuit cu
schimbarile climatice in cateva milioane de ani, padurile
tropicale sunt unele din cele mai vechi ecosisteme de pe
Pamant. Ca rezultat, acestea servesc ca locuinta pentru
milioane de diferite specii, unele se intalnesc doar in aceste
paduri.
Desi contin numeroase specii,padurile tropicale sunt
uniforme in toate zonele. Majoritatea copacilor au trunchiuri
inalte, si au crengi ce pornesc aproape de la coroana. Plantele
padurii tropicale au multe caracteristici fizice care apartin unui
anumit habitat
Padurea tropicala
Sub denumirea de padure tropicala se
intelege vegetatia care creste in zonele
cu clima tropicala umeda
Caracteristic acestei paduri este o vegetatie
foarte deasa aproape de nepatruns, cu o clima
calda si umeda, dupa atolul de corali urmeaza
din punct de vedere a densitatii florei si faunei,
padurea tropicala. Regiunile padurilor tropicale
cu o vegetatie verde tot timpul anului, alcatuiesc
un sistem ecologic adaptat la clima calda cu o
temperatura medie anuala de 25 grade Celsius,
cu oscilatii de temperatura medie anuala de 0,5 0,6 grade Celsius si o cantitate de precipitatii de
2.500 mm.
PITONUL DIN ZONA TROPICALA
PADURI TROPICALE
ZONA CU CLIMAT TROPICAL
PADURI TROPICALE UMEDE
Vegetaţia
Copacii în pădurea tropicală cresc sub formă de etaje, astfel se pot
aminti şase etaje de vegetaţie care nu se pot delimita clar, - pe sol sunt
plantele ierboase, tufişuri, arbuşti. Solul are un strat subţire de humus cu o
capacitate redusă de hrană, de aceea un rol important joacă în asigurare cu
hrană Mykorrhiza
Numai 5 % din hrană sunt absorbite din sol de către plante, o parte din
sursa de hrană cade ca materii în descompunere pe frunziş, sau pe sol, prin
lipsa anotimpurilor există tot timpul anului frunze căzute care sunt supuse
imediat unor procese de descompunere aceste substanţe în descompunere
sunt imediat absorbite de plante.
Furnicile şi termitele joacă un rol important în aceste procese complexe de
simbioză, şi de transformare a biomasei vegetale în proteină animală,
Mediul ecuatorial se desfasoara intre 5 grade sud
si10 grade nord La el se adauga si climatul musonic umed ,
precum si cel cu alizee.
Precipitatiile depasesc 2000 mm/an ,temperatura medie
anuala este de 24-26 grade C ,diminetiile sunt in mod obijnuit
senine, dupa-amieziile apar fumuri ,iar noaptea temperatura
scade cu pana la 10grade C.
Solurile sunt acide si sarace din cauza levigarii si a
descompunerii rapide a materiei .Tipul lor este cel latertic
(feralitic) avand la suprafata multa silice ,iar in orizontal B
exista multi oxizi de fier , ceea ce impune o culoare Brun Rosiatica . In partiilejoase apar soluri mlastinoase si
negricioase .
Vegetatia este luxurianta , are cea mai mare bogatie de specii
(cam 40 de speci pe hectar) , prezentandu-se etajat si
inalta(15-50 m)Arbori: palmieri , ficusi , arborele de cacao , de
cauciuc ,mahon etc., mai jos sunt arbusti liante si ferigi.In
sectoarele umede de taram ,delte,in lungul unor fluvi cresc
padurile de mangrove . Padurile ecuatoriale sunt numite
selvas in Brazilia si bosanes in America Centrala
Fauna este deasemenea foarte variata :maimutele,pasari ,reptile
mari , si marginale ,cateva speci de erbivore (elefant indian) si de
carnivore (jaguar ,puma).
Relieful este monoton ,fiind dispus mai ales pe scuturi si
platforme vechi cu exceptia cascadelor si a unor sectoare de
tarm ale Anzilor si sudului Himalaiei
Interventia omului prin taierea sau incendierea unor paduri
,pentru industrie agricultura sau drumuri de acces conduce la
activarea puternica a pluviodonudarii cu erodarea interzisa a
solului.
Realizat de:-Hognogi E. Luminita
-Hognogiu E. Nicoleta
-Fechete Domnita
-Balas Ionut
-Giurgi Gabriela
-Magda Victor

similar documents